La 1 ianuarie 2007 ne-am bucurat cu totii pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Pentru majoritatea romanilor aderarea este strans legata de numeroase asteptari care privesc in primul rand imbunatatirea nivelului de trai. La cateva luni dupa momentul festiv de la 1 ianuarie au inceput sa apara criticile, observatiile si avertismentele fata de pericolele care pot sa afecteze stabilitatea economica pe termen mediu si lung.
Uniunea Europeana considera ca politica bugetara a guvernului de la Bucuresti nu este in concordanta cu dorintele de consolidare si de intarire a finantelor publice si atrage atentia asupra deficitelor in crestere. Fondul Monetar International avertizeaza si el ca atat deficitul bugetar, cat mai ales politicile fiscale si salariale pot sa afecteze echilibrele economice. Recent, agentiile de rating Moody's si Fitch atrag atentia, pentru prima oara in ultimii 7 ani, ca Romania poate sa primeasca un calificativ negativ in perioada urmatoare. Nu in ultimul rand, comisarul european pentru taxe si uniune vamala avertizeaza ca taxa de prima inmatriculare este discriminatorie fata de restul produselor din cadrul statelor europene.
Ne confruntam astazi cu o acumulare de riscuri generate de lipsa de sustenabilitate a politicilor fiscale promovate in ultimii doi ani. Oamenii de afaceri romani au atentionat Executivul cu privire la vulnerabilitatile politicilor economice guvernamentale. Ei au cerut in nenumarate randuri stabilitate, viziune si predictibilitate.
Decalajele mari, care exista in prezent intre Romania si statele din UE, nu pot fi diminuate decat prin politici stabile, credibile si durabile. Cresterea economica din ultimii doi ani nu este sustenabila pe termen mediu si lung. Deficitele externe au crescut in fiecare an, iar deficitele interne au fost majorate pentru a acoperi promisiunile de natura electorala ale guvernantilor. Inceputul acestui an a inregistrat o scadere ingrijoratoare a veniturilor bugetare, in vreme ce sustenabilitatea cheltuielilor bugetare constituie inca un mare semn de intrebare. Toate acestea au loc pe fondul supraincalzirii economiei nationale, care poate conduce la extinderea considerabila a derapajelor.
Romania are astazi nevoie de o politica fiscal-bugetara prudenta, care sa prevada criterii clare pentru alocarea cheltuielilor publice si din care sa fie eliminate elemente posibil perturbatoare, cum ar fi Fondul Proprietatea sau Fondul National de Dezvoltare (elemente nebugetate pentru anul acesta, dar cu implicatii semnificative in echilibrul bugetar). In acelasi timp, Guvernul trebuie sa faca eforturi sustinute pentru a-si coordona politicile economice cu cele monetare si comerciale.
In caz contrar, vom asista la deteriorarea profunda a echilibrelor macrofinanciare, ceea ce va atrage masuri mult mai severe in perioada anilor urmatori. Romania nu trebuie sa repete greselile statelor care au aderat inaintea ei la UE. Trebuie sa avem vointa pentru a promova politici sectoriale care sa pastreze stabilitatea macroeconomica inregistrata in perioada 2000-2004. Masurile economice deficitare aplicate in ultimii doi ani, precum si ignorarea punctelor vulnerabile ale economiei vor contribui la adancirea riscurilor macroeconomice, cu repercusiuni directe asupra nivelului de viata al romanilor in perioada urmatoare. Romania si-a castigat cu greu credibilitatea de care se bucura astazi, iar avertismentele repetate din ultima perioada sugereaza ca aceasta poate fi pierduta daca stabilitatea si predictibilitatea sunt sacrificate de dragul unor interese imediate.
Mihai Tanasescu este deputat PSD si fost ministru de finante
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
