Testul european de rezistenţă la stres al băncilor a scos laiveală faptul că grupuri importante care deţin în România bănci detop 10 sunt vulnerabile la presupuse şocuri sub stresul unorscenarii adverse şi au nevoie de continuarea procesului deconsolidare a capitalului.
Dincolo de aceste rezultate tehnice, un aspect mult prea puţinluat în considerare este calitatea oamenilor care lucrează înbănci. Nu putem face abstracţie de factorul uman atunci cândanalizăm capacitatea bancilor de a face faţă în cazul unei noirecesiuni sau al adâncirii crizei datoriilor suverane.
"Maşinăria" bancară ar putea fi comparată cu un avion care estesupus la teste de "stres" continuu din punctul de vedere al stăriitehnice. Însă, în cazul avionului, nu numai maşinăria este testată,ci şi persoana care o pilotează şi ale cărei decizii pot provocadezastre. Ca să ajungi să pilotezi un avion este nevoie de trecereaunor examene adevărate care nu pot şi nimeni nu are interesul săfie manipulate. Mai mult, şi după obţinerea permisului de zbor,piloţii sunt supuşi la teste de stres atât în sensul propriu alcuvântului, dar şi în sensul pregătirii lor profesionale.
Revenind la "maşinăria" bancară, care este esenţială pentrudezvoltarea şi starea economiei, este normal să fie testată pentrua nu înregistra derapaje sau, şi mai rău, dezastre. Dar, în acelaşitimp, factorul uman, începând cu cei care sunt în poziţii dedecizie şi până la ultimul lucrător bancar, ar trebui să fie, deasemenea, testat, iar poziţia pe care o ocupă să fie în corelaţiecu pregătirea şi performanţa profesională.
Astfel, preşedinţii de bănci sau cei care ocupă funcţii dedecizie ar trebui să aibă studii recunoscute de specialitate şi săfie supuşi unor teste adevărate de "stres" atunci când suntautorizaţi de banca centrală şi nu numai unui banal interviu maimult sau mai puţin subiectiv.
Mai mult, aceste testări trebuie să fie serioase, să fieperiodice (măcar o dată la cinci ani), iar mandatele conducătorilorar trebui să fie limitate. După cum bine se ştie, sectorul bancar aatras chiar în poziţii de decizie foarte multe persoane a cărorpregătire profesională (absolvenţi de Politehnică, chimie,biologie, psihologie, limbi străine, ştiinţe agricole) nu arelegătură cu activitatea economică.
Chiar dacă unii s-au specializat prin diferite tipuri de cursuri(de obicei, de scurtă durată) în cele mai multe cazuri se manifestăslabă competenţă profesională deoarece lipseşte pregătirea de bază(studii de lungă durată). De altfel, chiar guvernatorul bănciicentrale, cu ceva timp în urmă, atrăgea atenţia asupra slabeipregătiri a bancherilor: "Rigiditatea băncilor este legată defaptul că în teritoriu, dacă le iei şi le zgâlţîi bine, nu ştiucâţi dintr-o sucursală ştiu să citească un bilanţ bancar, asta eproblema".
Din nefericire, lucrurile stau chiar mai rău decât atât întrucâtnu se cunosc lucruri mult mai puţin complicate decât elementelebilanţului, cum ar fi semnificaţia DAE, caracteristicile produselorbancare, componentele dobânzilor bancare sau ponderea costuriloradministrative în costul creditului. Chiar dacă pare neverosimil,există astfel de bancheri, iar numărul lor nu este scăzut. Dinpăcate, în această categorie se regăsesc mulţi care au putere dedecizie în bănci şi care reprezintă un factor important de riscatât pentru instituţia respectivă, cât şi pentru sistemul bancar înansamblu.
Mai mult, acest risc se accentuează dacă ţinem cont defaptul că rata absenteismului la nivelul managementului băncilors-a situat în 2009 în jurul valorii de 12%, potrivit studiului PwCSaratoga România 2010, fiind totodată cea mai mare din sistemulfinanciar, a cărui rată a fost de 7,4%. Conform aceluiaşi studiu,83% dintre absenţele managementului băncilor sunt nemotivate şidoar 17% sunt motivate cu concediu medical. Aceste rezultate alestudiului sunt puse însă de unii bancheri pe seama stresului pecare trebuie să-l suporte angajaţii din bănci şi mai puţin pe seamaseriozităţii acestora.
DAN ARMEANU este prof. univ. dr. la Facultatea deFinanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, Academia de StudiiEconomice, Bucureşti
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
