România s-a pronunţat fără echivoc în privinţa Pactului decompetitivitate în Europa: suntem pentru o cultură a performanţeieconomice şi pentru adoptarea unor reguli ale jocului în sensulcelor sugerate de cancelarul german.
Vrem ca Europa să adopte o cultură economică a eficienţei şirigorii, vrem ca noi românii să fim consideraţi între "furnicile",nu între "greierii" Europei.
Este lăudabil să fii ambiţios şi să vrei să te autodepăşeşti.Avem însă o problemă cu înţelegerea fabulei cu greierele şi furnicaaşa cum a fost rescrisă după criza economică actuală şi cu faptulcă adoptarea unei poziţii ambiţioase privind Pactul decompetitivitate poate avea costuri importante. Cota unică poate fiimplicit unul din ele.
În varianta de după criză fabula cu greierele şi furnica a pusîn lumină faptul că fără existenţa greierului, furnica are o mareproblemă: va aduna atât de multe grăunţe încât nu vor mai avea locîn cămară. Singură, furnica nu va putea consuma cât produce,existenţa greierului fiind necesară pentru a tempera excesele desupraproducţie rezultate din vrednicia furnicii.
În această citire a fabulei (vezi spre exemplu numeroaselearticole ale lui Martin Wolf în Financial Times) greierele nu maieste personajul negativ, ci devine personajul necesar, iar culturahărniciei în exces devine factor destabilizator pentrueconomie.
Este logica după care nu multe ţări s-au grăbit să îmbrăţişezepoziţia germană. Până la urmă prin Pactul de competitivitatetrebuie nu să sancţionăm culturile mediteraneene sau de "periferie"ale Europei, ci să echilibrăm excesele de consum şi risipă ale unoreconomii europene cu cele de supraproducţie ale altora.
Este interesant cum noi, românii, suntem în admiraţia"furnicilor" germane, dar înţelegem că "furnicile" chineze camexagerează.
A doua consecinţă este că Pactul de competitivitate poateimplica o alocare a resurselor bugetare europene către zonele caredovedesc că ştiu să le folosească cu maximă eficienţă. Este evidentcă nu ne înscriem între acestea. Mai mult, am reuşit să atragematenţia prin regimul fiscal favorabil creat de cota unică, iaruniformizarea fiscalităţii la nivel european, ca o consecinţă aPactului de competitivitate, riscă să ne lase fără acestavantaj.
Trebuie să ne acceptăm aşa cum suntem şi să ne negociem înconsecinţă poziţia în Pactul de competitivitate. Aparţinând "NoiiEurope" avem rezistenţă de furnici, dar prin alergia la disciplinainstituţională rămânem "greieri".
Florin Pogonaru este preşedintele AsociaţieiOamenilor de Afaceri, acţionar majoritar laProdplast
Punctele de vedere din acest articol aparţin autoruluişi nu angajează în niciun fel instituţiile cu care acesta esteasociat
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
