Opinii

Organizarea simultană a alegerilor locale şi legislative ar aduce economii de maximum 15 mil. euro. Merită să zăpăceşti complet o ţară pentru atât?

Organizarea simultană a alegerilor locale şi legislative ar aduce economii de maximum 15 mil. euro economii. Merită să zăpăceşti complet o ţară pentru atât?

Autor: Iulian Anghel

24.08.2011, 14:52 731

În 2008, Guvernul a alocat 66 mil. lei pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale (HG 226/2008) şi 124,2 mil. lei pentru alegerea membrilor Camerei Deputaţilor şi Senatului (HG 1.328/2008) - în total 45 mil. euro, la cursul actual.

De două zile ideea culpării alegerilor prinde rădăcini în interiorul partidului de guvernământ, PDL, şi astăzi, la şedinţa Coaliţei, a fost îmbrăţişată şi de UDMR. Motivul: într-o vreme de criză s-ar face economii.

Tehnic, problema poate fi rezolvată, dar cu multe compromisuri. Pentru că alegerile generale nu pot fi decalate pur şi simplu (pot, cel mult, să fie amânate), pentru că Constituţia prevede pentru parlamentari un mandat de patru ani, iar membrii Legislativului au depus jurământul în decembrie 2008. Până spre sfârşitul toamnei lui 2012 nu pot fi organizate, aşadar, alegeri legislative la termen, ci cel mult alegeri anticipate, ceea ce presupune dizolvarea Parlamentului.

Pe de altă parte, nici alegerile locale nu pot fi amânate (decât în situaţii foarte grave) pentru că s-ar depăşi mandatul de patru ani al aleşilor locali. Drept urmare, aici trebuie modificată legea de organizare a alegerilor locale, dacă se doreşte cuplarea cu legislativele, iar Legislativul nu se va fi dizolvat între timp pentru a aduce alegerile generale la data de orgaizare a celor locale. Şi nici la mijloc cele două tipuri de alegeri nu se pot întâlni (undeva la începutul toamnei, să spunem) din considerentele de mai sus.

Să presupunem însă că, tehnic, se găşeşte o soluţie.

Ce economii s-ar face?

Din cele 66 mil. lei aprobaţi de Guvern pentru organizarea alegerilor locale, 56,7 mil. lei au însemnat bunuri şi servicii (buletine de vot, ştampile, draperii la cabinele de vot, etc.), iar 4,3 mil. lei cheltuieli de personal (la care se adaugă şi bani de la autorităţile locale). În alegerile generale, din totalul banilor alocaţi - 124 mil. lei - 67,4 mil. lei au însemnat bunurile şi serviciile, dar plata personalului a însemnat de zece ori mai mult decât în alegerile locale - 44,8 mil. lei. Dacă s-ar organiza alegeri simultane de unde ar putea veni economiile? Din bunuri şi servicii pentru că s-ar confecţiona mai puţine ştampile, mai puţine perdele. Dar tot este nevoie de buletine de vot, separat, de urne, separat, pentru consilieri, primari, preşedinţi de consilii judeţene, deputaţi şi senatori. Pe de altă parte, dacă plata oamenilor a însemnat la alegerile generale 45 mil. lei, este de prespus că măcar acesta va fi costul şi la alegerile organizate simultan. Drept urmare, s-a putea face presupuse economii de 4 mil. lei la personal (cheltuielile de la locale) şi de 60 mil. lei la bunuri şi servicii dacă, cu majoră indulgenţă, susţinem că aceste cheltuieli ar putea fi reduse la jumătate. Adică maximum 15 mil. euro, în total.

Întrebare. Merită să dai peste cap o ţară întreagă pentru o economie guvernamentală de 15 mil. euro? Pentru că, mai multe nu faci, legea partidelor prevăzând că şi promovarea candidaţilor se face din bani de la buget (pe lângă banii din donaţii), iar aici nu poţi interveni decât minimal - dar puteai să o faci, dacă voiai, şi cu organizarea separată a alegerilor.

Cuplarea alegerilor generale cu cele locale ar putea însă crea o altă problemă pe lângă cea tehnică. Iar problema este că cetăţeanul ar putea fi dat complet peste cap pentru una sunt alegerile locale şi alta alegerile genenale. Alegerile locale au în centru proiecte locale - drumuri, canalizări, asfalt - , în vreme ce în alegerile generale se propune un proiect de ţară - taxe, impozite, susţinerea unor proiecte majore.

Cui foloseşte ca nimeni să nu mai înţeleagă nimic, de vreme ce argumentul că se fac economii majore nu ţine?

"Qui prodest?"

Este de presupus că, în primul rând, celui care a propus proiectul - în cazul nostru PDL. Dar acelaşi partid a avansat, de-a lungul vremii, proiecte de care nu s-a ales nimic: parlament unicameral, la referendumul organizat la cererea lui Traian Băsescu în alegeriel prezidenţiale din 2009; referendum pentru Bucureşti pentru desfiinţarea sectoarelor; desfiinţarea judeţelor şi regionalizarea. Vorbe goale şi scandal interminabil. Şi apoi praful.

De ce sunt lansate pe piaţă atunci? De la ce distrag ele atenţia? Sunt întrebări pe care cetăţenii trebuie să şi le pună înainte de a se înregimenta într-o tabără sau alta. Pentru a nu se trezi că au fost doar masă de manevră. Soldaţi luaţi cu arcanul şi fără soldă în armatele altora.

Dacă clasa politică ar propune organizarea simultană a alegerilor pentru a reduce din lunile de paralizie care înseamnă perioadele electorale, atunci da, am spune că este o soluţie bună. Dar nimeni nu a venit până acum cu acest argument.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO