Inceput de an. Dezbaterea apriga legata de cresterea preturilorin 2010 este dominata in mare parte de multe controverse si deconfuzii grave. Si iata ca, in sedinta de marti, Consiliul deAdministratie al BNR a decis reducerea cu o jumatate de punctprocentual, de la 8 la suta la 7,5 la suta, a ratei dobanzii depolitica monetara, sugerand ca nu crede in avalansa de anticipatiiinflationiste din piata. Si cum, in ziarele de marti dimineata,n-am vazut nicio opinie care sa anticipeze miscarea banciicentrale, inclusiv specialistii chestionati osciland intrementinerea dobanzii de politica monetara si reducerea ei cu numaiun sfert de punct procentual, consider ca largirea sferei deanaliza a temei in cauza se impune de urgenta.
Partida a inceput chiar din prima zi a anului. Jucatori dintrecei care, an de an, in ianuarie, produc un zgomot inflationistasurzitor, amenintandu-ne de pe ecranele televizoarelor ca vomvedea scumpiri cum n-am mai vazut, s-au grabit si in 2010 sa aibainitiativa. Asa ca si-au adjudecat albele si au deschis jocul farasa gandeasca prea mult. De fapt, n-au gandit deloc, pentru ca aufacut singura miscare pe care o stiu si pe care o repeta la fiecareinceput de an. Unele patronate din industria alimentara, a caroragresivitate nu se dezminte niciodata, au repetat la inceputul lui2010 mai toate amenintarile din 2009: ca vom avea de suportatscumpiri mari, indeosebi la carne si la produse din carne, dar sila multe alte produse.
S-a adeverit ceva din ce ne-au spus in 2009? Absolut nimic.Tabloul miscarii preturilor de consum de-a lungul anului trecut,dominat de dezinflatie si nicidecum de inflatie, este edificator.Iar daca va fi cineva tentat sa-mi reproseze ca media poate fi unartificiu aritmetic, rata moderata a preturilor din intregul tabloualimentar putand ascunde o crestere exploziva la carne, bunaoara,il asigur ca realitatea il va contrazice. Daca, din decembrie 2008si pana in noiembrie 2009, intregul tablou al marfurilor alimentarea avut o rata de crestere a preturilor de consum de 4,41 la suta,carnea s-a scumpit cu numai 2,78 la suta, painea cu 0,81 la suta,laptele cu 0,97 la suta, iar ouale, uleiul comestibil, faina,malaiul, legumele s-au ieftinit. Asadar, nu produsele alimentare debaza au urcat media anuala, modesta de altfel, ci bauturilealcoolice, cafeaua, cacaoa, mierea de albine, zaharul si fructeleexotice. Si atunci, unde sunt marile scumpiri cu care eramamenintati in ianuarie 2009?
Acum, la inceput de an nou, a pornit o partida noua. Si iata,ne-am trezit in fata aceleasi mutari gresite, o simpla repetare adeschiderii din ianuarie 2009, sau din ianuarie 2008, sau dinianuarie 2007, menite sa faca zgomot in jurul inflatiei. Probabilca tocmai acest zgomot i-a inhibat pe analisti, ei vazand sansescazute ca banca centrala sa opereze o reducere cu o jumatate depunct procentual a ratei dobanzii de politica monetara. Judecatacorecta pana la un punct. Daca vom avea scumpiri in lant, cumsuntem amenintati, daca pierderea subventiei in agricultura vascumpi mancarea, daca scumpirea combustibililor va scumpitransporturile, daca scumpirea electricitatii va scumpi toateprodusele, n-ar fi logic ca banca centrala sa-si consolidezeapararea impotriva inflatiei, care ameninta sa explodeze? Desigur,asa ar fi logic. De altfel, de nenumarate ori, de-a lungul anilor,BNR a atacat inflatia urcand sau mentinand rata dobanzii depolitica monetara. Chiar in noiembrie 2009, cand piata astepta oreducere a ratei dobanzii, ea n-a venit. Si n-a venit pentru ca eranevoie de o atenuare a efectului scumpirii tigarilor asupra medieigenerale a preturilor, pe fondul majorarii accizelor; si, desigur,pentru a descuraja tendintele (temporare!) de crestere la uneledintre preturile marfurilor alimentare. Numai ca, acum, la inceputde an 2010, spre deosebire de noiembrie 2009, in prim-plan se aflacerinta reluarii dezinflatiei, proces ce a stagnat in toamna anuluitrecut. Iar scaderea ratei de politica monetara este de natura saretureze motorul dezinflationist si sa impinga preturile catretintele stabilite pe termen mediu.
O astfel de decizie nu inseamna in niciun fel ca banca centralaignora anticipatiile inflationiste din piata; si nu le ignora nicimacar pe cele exprimate violent. Dimpotriva, le consemneaza, leanalizeaza, convinsa de importanta lor in mecanismul formariipreturilor. Pentru ca, la noi, inflatia are o componenta emotionalainca puternica. Dovada ca si in 2009, dupa amenintarile cu exploziide preturi de la inceputul anului, rata de crestere in ianuarie aurcat la 1,24 la suta. Imediat insa, incepand din februarie, acoborat luna de luna, inscriindu-se intr-o dezinflatie continua,fara sa mai ajunga in vreo luna la 1 la suta. Si nu a ajuns nici intoamna, cand dezinflatia a stagnat.
Scaderea ratei de politica monetara exprima credinta BNR ca vafi reluata dezinflatia in 2010, in ciuda zgomotului inflationist cedomina acest inceput de an. Se bazeaza oare pe statisticile din2009? Nicidecum. Se bazeaza pe logica economica din spatele acestorstatistici. Daca zgomotul inflationist va continua, fara indoialaca importatorii vor vedea o oportunitate pentru ei si se vor repezisa contracteze marfuri ieftine in Uniunea Europeana. Ca doar, din2007, suntem parte a unui sistem in care persoanele, banii simarfurile circula in deplina libertate. Cine viseaza ca isi maipoate acoperi slabiciunile de management cu explozii de preturi, inconditiile in care in zona euro inflatia (anuala!) se mentine sub 1la suta, inseamna ca n-a inteles nimic din lectiile amare primitein 2007, in 2008 si in 2009. Mai e nevoie, se vede, si de un alpatrulea an de "studii". Poate ultimul.
Continuarea miercurea viitoare
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
