Introducerea unor clauze de salvgardare dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va avea in primul rand un cost financiar si abia dupa aceea un cost politic, spune Leonard Orban, secretar de stat in Ministerul Integrarii Europene.
Insa un cost financiar piperat ar putea fi platit si fara clauzele de salvgardare, daca Romania nu va fi pregatita sa absoarba banii care vor veni de la UE, adauga Orban. Saptamana trecuta, comisarul pentru extindere Olli Rehn a vorbit in Parlamentul European despre o posibila monitorizare a Romaniei si a Bulgariei dupa aderare, dar si despre ipoteza ca, intr-un raport pe care Comisia Europeana il va realiza in toamna viitoare, sa fie decisa introducerea unor clauze de salvgardare. Referindu-se la Romania, Rehn a amintit de sectorul sanitar-veterinar si de controlul granitelor la frontiera de Est.
Leonard Orban explica pentru ZF ca exista domenii in care Comisia nici nu trebuie sa invoce o decizie de monitorizare intrucat exista in documentele UE astfel de prevederi. Sun monitorizate automat starea siderugiei (potrivit Tratatului de aderare), starea macroeconomica (in vederea introducerii monedei unice), dar si sectorul sanitar-veterinar, potrivit aquis-ului comunitar.
Exista domenii in care activarea unei clauze de salvgardare sectoriale ar putea avea efecte serioase, este de parere Orban. O activare a clauzei, deocamdata ipotetica, s-ar putea inregistra in domeniul asigurarilor auto, ceea ce inseamna ca, pentru o perioada de timp, romanii va trebui sa circule, in tarile UE, dupa integrare in baza aceluiasi mecanism de astazi al "cartii verzi".
Un alt risc pentru activarea unei clauze de salvgardare specifice in reprezinta interconectarea sistemelor IT, in ceea ce priveste TVA si accizele. Daca sistemul nu este functional pana la data integrarii, acest lucru va pune sub semnul intrebarii libera circulatie a marfurilor romanesti pe piata unica europeana cu toate consecintele economice ce decurg de aici. Insa Orban crede ca aceste lucruri se vor fi rezolvat pana la integrare, in vreme ce alte domenii care nu ar intra sub "tirania" unei clauze ar putea sa fie cele in care costurile financiare sa fie cele mai apasatoare.
Ar fi vorba, bunaoara, de domeniile in care sunt asteptate cele mai multe fonduri europene si care ar urma sa fie gestinoate de institutii romanesti acreditate de Comisia Europeana.
"Ne-au spus-o in fata: no acreditation no money", explica Orban. Este vorba, in primul rand, despre acreditatea unor institutii precum agentia pentru interventie si plati in agricultura, prin intermediul careia ar urma sa fie distribuiti banii pentru plati directe catre fermieri. Ar fi, mai apoi, vorba, in domeniul sanitar-veterinar despre punerea la punct a sistemului integrat de control al animalelor - fara de care ar putea exista riscul ca, in cazul aparitiei unor epidemii, intreaga Romanie sa fie declarata zona de epidemie, drept urmare exporturile sa fie interzise.
Insa exista un si mai mare risc financiar: anume ca multi bani sa fie pierduti din cauza inexistentei unor proiecte pentru finantarile care ar urma sa vina de la UE, spune Orban. Trebuie sa ne uitam cu atentie la ceea ce se intamlpa in jurul nostru, la tarile care au aderat la Uniune in primavara lui 2004, explia oficialul MIE.
De pilda, rata absorbtiei fondurilor europene este in Polonia de sub 40% in vreme ce in Cehia nu depaseste 20%. Asta in conditiile in care, la inchiderea negocierilor, in decembrie 2003, Polonia a amenintat ca nu va adera la UE, daca nu va primi mai multe fonduri, iar Cehia a negociat la sange cotele pentru agricultura. Mai mult, in decembrie trecut, Polonia a fost una dintre sursele de blocaj la discutarea perspectivelor bugetare pentru 2007-2013, nemultumita de cele 60 de miliarde de euro pe care ar urma sa le primeasca in aceasta perioada. Acum are bani si nu stie ce sa faca cu ei. "Trebuie sa privim in jur. Sa depasim limbajul: avem 30 de miliarde de la UE (intre 2007-2013, asa cum este stabilit in proiectul de buget al UE - n.n.). Trebuie o cumunicare tintita", spune Orban. Or, tinta sunt autoritatile locale si agentii economici sau micii intreprinzatori care vor putea beneficia de fonduri UE. Daca pentru fondurile de coeziune - cele care se adreseaza proiectelor mari, cum ar fi cele in domeniul infrastructurii - lucrurile sunt mai simple, in cazul altora, cum este de pilda fondul social european, lucrurile sunt complicate. Este vorba, spune Orban, despre mii de proiecte mici - in zeci de domenii, de la IMM la IT. "Daca nu le ai nu cheltuiesti banii", spune Orban. Astfel de proiecte sunt mai dificil de realizat pentru ca modalitatile de finantare vor fi schimbate. Intai se realizeaza investitia si abia apoi vin banii de la UE pentru amortizarea ei si asta in conditiile in care proiectul este 100% eligibil. "In al doilea semestru va trebui sa trecem la un alt nivel al dialogului si sa explicam aceste riscuri", afirma Orban.
La ce se uita cu atentie UE
Domenii sub monitorizare obligatorie, dupa aderare:
* Sectorul siderurgic si situatia zonelor libere - potrivit Tratatului de aderare
* Sectorul sanitar-veterinar - potrivit aquis-ului comunitar
* Pregatirile pentru adoptarea monedei unice si a Strategiei Lisabona - potrivit programelor strategice ale UE
Domenii in care monitorizarea ar putea fi decisa de Comisia Europeana:
* Justitie si afaceri interne - potrivit Tratatului
* Combaterea coruptiei - potrivit unei eventuale noi decizii a Comisiei
* Piata interna - potrivit Tratatului
Domenii in care ar putea interveni clauze de salvgardare sectoriale
* Interconectarea sistemelor IT - in cazul TVA si al accizelor
* Asigurarea autoturismelor (s-ar mentine cartea verde)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
