"Armata Română rămâne acea instituţie fundamentală a statului care înregistrează unul din cele mai ridicate niveluri de încredere în rândul cetăţenilor, pe bună dreptate. Parteneriatul strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la UE au fost şi vor rămâne pilonii fundamentali ai politicii externe a României. Armata României, MApN contribuie la fortificarea fiecăruia dintre aceşti piloni", a spus Dacian Cioloş.
Premierul a apreciat că, în cadrul NATO, România e apreciată ca aliat predictibil şi de încredere.
"Profesionalismul şi, subliniez, jertfa de sânge a militarilor români în teatrele de operaţii sunt evocate frecvent în contacte oficiale şi informale şi sunt înalt apreciate. Contextul geopolitic este unul complicat, iar România rămâne o ancoră de stabilitate în această regiune. Ţara noastră va continua să fie furnizor de securitate la frontiera estică a NATO, cât şi a UE", a adăugat şeful Executivului.
"Avem responsabilitatea de a ne asigura şi întări apărarea naţională, dar şi de a contribui la asigurarera apărării colective în cadrul NATO. Creşterea bugetului destinat apărării la un nivel de minim 2% din PIB, pe care sperăm să-l putem atinge în 2017 şi menţinerea cel puţin la acest nivel pentru următorii 10 ani este determinantă în această direcţie", a menţionat Dacian Cioloş.
El a arătat că România participă activ la consolidarea NATO, iar aliaţii contribuie la rândul lor la consolidarea flancului estic, implicit la întărirea securităţii României şi asigurarea securităţii la Marea Neagră.
"Doresc să menţionez, în mod deosebit, decizia SUA de a mări considerabil bugetul alocat iniţiativei de reasigurare a aliaţilor europeni. Totodată, constituirea pe teritoriul României a unităţii de integrare a forţelor NATO şi a comandamentului diviziei multinaţionale din sud-est sunt menite să întărească postura de descurajare şi de apărare a NATO. În perioada imediat următoare va avea loc şi operaţionalizarea scutului antirachetă de la Deveselu, apoi transferul de auritate al acestui sistem defensiv către NATO", a apreciat premierul.
În opinia şefului Executivului, la toate acestea se adaugă participarea la misiunile sub egida politicii de securitate şi apărare comună a UE, la iniţiativele regionale, colaborările în plan bilateral, în special în contextul parteneriatelor strategice cu SUA, Franţa, Polonia, Turcia, precum şi angajarea constructivă a partenerilor de cooperare şi a altori actori relevanţi.
Totodată, el a vorbit şi despre necesitatea creşterii capacităţii operaţionale a Armatei Române, coroborat cu alocarea de fonduri necesare pentru înzestrare.
"În materializarea acestei priorităţi a MApN s-ar putea avea în vedere o revizuire strategică a apărării, date fiind şi evoluţiile mediului de securitate. (...) Am în vedere, în principal, Strategia de Apărare a Ţării pentru 2015-2019, prin intermediul căreia a fost definit cadrul în care România operează în materie de securitate naţională, Carta albă a apărării, care în prezent se află în faţa Parlamentului, programul de transformare-dezvoltare şi înzestrare a Armatei României până în 2027 şi în perspectivă, dar şi legea privind Statutul cadrelor militare, gradaţilor şi soldaţilor, precum şi noul ghid al carierei militare", a conchis Dacian Cioloş.
