Ofiterii serviciilor de informatii ar putea avea acces la datele de baza ale bancilor si ale societatilor comerciale, se arata intr-unul dintre proiectele de legi ale securitatii.
Administratia prezidentiala a publicat ieri pro-iectele de legi ale securitatii, care contin mai multe prevederi con-troversate.
Proiectele au fost lansate in dezbatere publica, insa in forma in care au fost publicate ele ridica semne de intrebare asupra respectarii drepturilor fundamentale ale cetatenilor.
Unele dintre aceste prevederi se refera la posibilitatea ca ofiterii de informatii sa aiba parte de acces gratuit la datele si informatiile agentilor economici si sa primeasca informatii referitoare la conturile bancare.
Proiectul legii privind activitatea de informatii, contrainformatii spune ca agentii economici sau operatorii de comunicatii transport sau posta si altii ofera gratuit informatii serviciilor, "necesare indeplinirii scopului prezentei legi". Cristian Parvan, presedinte executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, afirma ca in situatii exceptionale s-ar putea admite ca agentii economici sa puna la dispozitia serviciilor de informatii date, dar acest lucru este de admis daca la mijloc exista si un ordin judecatoresc. Nu este de acceptat, spune el, un articol atat de vag precum cel din textul proiectului de lege care spune ca agentii economici trebuie sa puna la dispozitia serviciilor date doar pentru ca ar fi vorba despre un pericol la adresa sigurantei nationale. "Se pot face verificari inainte. Serviciile secrete au stiut, de pilda, de multe tranzactii dubioase si inainte si nu s-a facut nimic. Nu s-a putut sau nu s-a vrut? Senzatia mea este ca, folosindu-se de pretexul sigurantei nationale, se incearca o denigrare o oamenilor de afaceri prin ridicarea suspiciunii ca orice afacere este oneroasa. Drept urmare trebuie sa o urmarim, trebuie sa controlam totul. La adapostul sigurantei nationale se incearca o restrangere a drepturilor cetatenesti", spune Parvan.
Tot in proiectul legii privind activitatea de informatii, contrainformatii si securitate, autoritatile informative pot obtine cu autorizarea prevazuta de lege de la institutiile financiare de credit, de credit si de finantare, informatii referitoare la conturi, posesorii conturilor, cu privire la plati si la miscarea si depozitarea banilor, daca acestea sunt necesare in legatura cu un pericol major la adresa securitatii nationale.
Prevederea a fost receptata cu retinere de Asociatia Romana a Bancilor.
"Cred ca, pe zi ce trece, asistam la o tendinta de penetrare a sistemului bancar. Noi suntem in discutii cu autoritatile statului, cu Parlamentul pentru a reglementa corespunzator ce inseamna accesul la informatia bancara. La nivelul Asociatiei Romane a Ban-cilor va trebui sa analizam cu atentie ce se intampla si sa vedem daca nu cumva cu aceste noi prevederi vom avea de-a face cu o noua incercare de a penetra sistemul bancar", a declarat pentru ZF presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Gratian Ghetea.
Insa, potrivit consilierului prezidential Claudiu Saftoiu, cel care a coordonat elaborarea pachetului legislativ privind securitatea, prevederi identice se regasesc in "absolut toate" tarile europene si nu sunt in masura sa dea nastere la abuzuri, intrucat se refera la pericole majore de destabilizare a economiei nationale, atenteaza la buna dezvoltare a tarii sau este vorba de cazuri de terorism.
"In aceste situatii, Serviciul nu merge direct la baza de date a bancilor, ci trebuie sa primeasca mai intai acordul organelor de ancheta competente", a declarat Claudiu Saftoiu.
Totodata ridica semne de intrebare si propunerea de proiect al legii statutului ofiterilor de informatii care prevede ca acestia pot folosi bunuri sau spatii publice si private "pentru inlaturarea unor pericole iminente pentru securitatea nationala".
Aceasta inseamna, dupa cum a explicat Claudiu Saftoiu, ca un ofiter de informatii poate intra intr-o locuinta sau intr-o firma, cu acordul proprietarului, si sa desfasoare activitati informative, fara a pune in pericol drepturile si libertatile fundamentale.
Serviciul va oferi despagubiri materiale in eventualitatea in care vor fi bunuri distruse, a mai afirmat consilierul prezidential.
Un alt punct controversat se refera la posibilitatea ca ofiterul de informatii sa poata efectua acte premergatoare cu caracter probatoriu pentru amenintarile la adresa securitatii nationale.
Purtatorul de cuvant al SRI, Marius Bercaru, nu a dorit sa comenteze asupra pa-chetului legislativ. Prevederile din legile sigurantei, conform carora SRI ar putea efectua "cercetari premergatoare urmaririi penale" sunt preluate din Codul Penal, care stipuleaza ca informatiile administrate de Serviciu in domenii specifice sunt "probe" in instanta, argumentase presedintele Traian Basescu, dupa ce liberali din comisiile de specialitate le criticasera.
Cele patru legi publicate pe site bat in cuie numarul serviciilor speciale din Romania (este vorba de sase structuri: Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Directia Generala de Informatii a Armatei, Serviciul de Protectie si Paza, serviciul de informatii al Ministerului de Interne si Serviciul de Telecomunicatii Speciale).
Potrivit legii bugetului de stat pe 2006, SRI, SIE si SPP au primit pe anul in curs 319 milioane de euro, in crestere cu 25% fata de anul trecut, reprezentand una din cele mai mari cresteri dintre institutiile statului. Bugetul celor trei servicii este mai mare decat cel al Economiei si Comertului, dublu fata de cel al Mediului si aproape cat cel al Ministerului Sanatatii si familiei. La rectificarea bugetara, cele trei servicii vor mai primi 28 de milioane de euro.
Prevederi controversate in legile securitatii nationale
Legea privind activitatea de informatii, contrainformatii si securitate
* Serviciile secrete au acces gratuit la datele si informatiile institutiilor statului si ale agentilor economici in scopul protejarii sigurantei nationale.
* Autoritatile informative pot obtine, cu autorizarea prevazuta de lege, de la institutiile financiare, de credit si de finantare informatii referitoare la conturi, posesorii conturilor, cu privire la plati si la miscarea si depozitatea banilor, daca acestea sunt necesare in legatura cu un pericol major la adresa securitatii nationale.
* Ofiterii de informatii "anume desemnati" pot efectua acte premergatoare cu privire la fapte infractionale ce au legatura cu amenintarile la adresa securitatii nationale.
* Serviciile secrete pot asigura protectia, contra cost si la cerere, pentru persoane fizice.
* Reprezinta risc la adresa securitatii nationale "alterarea continutului informatiilor vehiculate in spatiul public, cu scopul de a crea panica, induce tensiuni ori conflicte sociale". Proiectul nu precizeaza daca aici este vorba despre presa si nici conditiile stricte de determinare a riscurilor.
Legea privind statutul ofiterilor de informatii
* Ofiterii de informatii pot folosi bunuri si spatii publice sau private pentru inlaturarea unor "pericole iminente" la adresa sigurantei nationale. Ulterior, cei prejudiciati pot primi desagubiri, daca li s-au incalcat drepturile si libertatile constitutionale (!?).
* Serviciile de informatii pot desfasura activitati comerciale. Legea nu prevede cine controleaza activitatile economice ale serviciilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
