Presedintii de Consilii Judetene vor fi alesi in premiera in mod direct, din acest an, fiind declarat castigator, din primul tur de scrutin, acel candidat care va obtine cele mai multe voturi, indiferent de numarul celor care se prezinta la vot.
Noul sistem de alegere al presedintilor de CJ face lupta electorala cu atat mai interesanta - pana acum functia era obtinuta in urma unor negocieri intre partide, dupa constituirea Consiliului Judetean - si asta pentru ca pentru prima oara electoratul ii va putea valida prin vot pe asa-numitii "baroni" locali.
Cifrele privind bugetele judetelor vorbesc de la sine. Constanta, fieful social-democratului Nicusor Constantinescu, este cel mai bogat judet din Romania, potrivit veniturilor bugetare realizate in 2007, cu 374 de milioane de euro, urmat de Timis, cu 363 de milioane, Cluj cu 351 de milioane si Prahova cu 347 de milioane. La polul opus sta Covasna, singurul judet din Romania caruia in 2007 ii sunt alocate venituri sub 100 de milioane de euro. Putin mai bine stau Ialomita, cu venituri de 105 milioane de euro in 2007 si Giurgiu cu 110 milioane.
In constructia veniturilor bugetare ale judetelor o cota importanta o constituie taxele si impozitele. Asadar, cu cat judetele vor atrage mai multe investitii, din care rezulta impozite, cu atat ele vor avea mai multi bani.
Covasna, in care populatia este majoritar maghiara, criticat in trecut pentru starea proasta a drumurilor si lipsa locurilor de munca, o duce prost si la nivelul investitiilor straine, 39 de milioane de euro, dar nu la fel de prost ca Vrancea, fieful lui Marian Oprisan (PSD), unde acestea sunt sub 20 de milioane de euro sau Botosani, unde presedinte este Constantin Contac (PSD), cu 15 milioane de euro investitii.
De altfel, toate coordonatele negative ale acestor judete sunt legate intre ele: starea proasta a drumurilor din judet - care intra in responsabilitatea Consiliului - poate influenta negativ decizia oamenilor de afaceri de a investi intr-o anumita zona, desi ar exista mana de lucru. Lipsa investitiilor mentine nivelul scazut de trai, iar judetul nu colecteaza bani din impozite, deci cota care le revine de la stat este una redusa.
La Cluj, unde investitiile straine erau de aproximativ 334 de milioane de euro la 31 decembrie 2007, adica de aproape 20 ori mai mult ca in Vrancea, autoritatile au iesit intampinarea investitorilor, pentru a face judetul mai atractiv pentru investitii.
De pilda, cind Nokia a devenit interesata de zona, Consiliul Judetean a decis scutirea de la plata taxelor si impozitelor locale pe teren si cladiri pentru fabrica din comuna Jucu pe o perioada de 30 de ani.
Compania Nokia Enterprise Solutions SRL a mai primit o suprafata de 90,25 hectare (aproape 1 milion de metri patrati) in comuna Jucu, in folosinta gratuita, pentru a dezvolta investitia denumita "Nokia Village", care, in final, va totaliza 200 de milioane de euro. Compania va avea 15.000 de angajati. Astfel de facilitati apar in majoritatea judetelor care vor sa atraga investitii mari.
In Constanta, valoarea capitalului social subscris al societatilor comerciale cu participare straina la capital era la finele lui 2007 de aproape 400 de milioane de euro, o suma echivalenta cu cea a veniturilor bugetare de anul trecut.
In Timis, unul din dintre cele mai bogate judete din Romania, care a cheltuit in 2007 mai mult decat Constanta: peste 334 de milioane de euro, fata de 315 milioane de euro, nivelul investitiilor straine este totusi departe de Ilfov, unde capitalul societatilor cu participare straina este de peste 1 miliard de euro.
In Bucuresti, investitiile straine erau la sfarsitul lui 2007 la un nivel de aproape 10 miliarde de euro, o suma echivalenta cu bugetul intregii administratii publice locale in 2008.
Pe de alta parte, din datele furnizate de institutii se vede o diferenta intre veniturile si cheltuielile realizate de judete in 2007.
Cum este de pilda Teleormanul, unde diferenta dintre totalul veniturilor realizate, de 151 de milioane de euro, si cea a cheltuielilor realizate este de aproximativ 10 milioane de euro.
De unde vin acesti bani? Teleormanul a primit in ultimele luni ale lui 2007 bani pentru doua proiecte in judete, prin doua hotarari de guvern: reparatia unui pod peste Calmatui si reabilitarea unui drum, pe care autoritatile locale nu au mai avut timp sa ii foloseasca. Proiectele urmeaza sa fie finalizate in acest an, potrivit unor responsabili din Consiliul Judetean Teleorman.
De unde provin veniturile locale (potrivit legii finantelor publice locale 273/2006)
Venituri proprii formate din impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit.
Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
Subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete.
Donatii si sponsorizari.
Din impozitul pe venit incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, se aloca lunar, in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a incasat acest impozit, o cota de 47% la bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, pe teritoriul carora isi desfasoara activitatea platitorii de impozite, o cota de 13% la bugetul local al judetului si o cota de 22% intr-un cont distinct, deschis pe seama directiilor generale ale finantelor publice judetene, la trezoreria municipiului resedinta de judet pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si al judetului.
In executie, cota de 22% se aloca de catre directiile generale ale finantelor publice judetene pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetului proportional cu sumele repartizate si aprobate in acest scop in bugetele respective.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale vor fi repartizate pe judete.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
