"Bancile austriece din Romania nu au, in acest moment, nevoie de ajutor de la stat. Insa si situatia lor depinde de stabilitatea contextului economic din Romania pentru a carui protectie se implica si guvernul federal austriac la nivel european", a declarat Eichtinger.
Pe fondul crizei financiare, Austria a cerut Uniunii Europene un ajutor de 150 de miliarde de euro pentru sustinerea bancilor din Europa de Est, de frica unui colaps in regiune.
Presedintia ceha a Uniunii Europene, prin vocea vicepremierului Alexandr Vondra, a respins insa planul austriac. Vondra a argumentat miercuri ca nu vede niciun temei pentru masuri aditionale impotriva crizei, amintind de planul deja existent de 200 de miliarde de euro adoptat in decembrie 2008 de liderii europeni.
Cu toate acestea, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Europeana pentru Investitii (BEI) si International Finance Corporation (IFC), filiala a Bancii Mondiale, au anuntat ca elaboreaza un program pentru sustinerea sistemului financiar din Europa de Est.
In ceea ce priveste posibilitatea preluarii unei parti din actiunile bancilor austriece de catre statul roman in cazul oferirii unui ajutor, Eichtinger a declarat ca bancile din Romania, ale caror actiuni se afla in proprietate austriaca, raman institutii romanesti.
"Guvernul Romaniei va intreprinde toate masurile necesare pentru a garanta stabilizarea pietei financiare romanesti - lucru pe care il face si guvernul austriac cu privire la piata financiara austriaca. In momentul de fata, bancile romanesti (cu sau fara banci mama austriece) nu prezinta probleme cu lichiditatea si dispun de o solvabilitate excelenta", a declarat reprezentantul Austriei in Romania. Premierul roman Emil Boc a declarat recent ca statul roman nu doreste sa nationalizeze banci.
Eichtinger a dat asigurari ca bancile austriece din Romania nu vor retrage liniile de finantare din tara, pe fondul crizei financiare. De asemenea, a adaugat acesta, angajamentele investitorilor austrieci in Romania sunt pe termen lung si nu vor disparea in conditiile de criza. "Pot sa va asigur de faptul ca bancile austriece nu vor retrage capital de la bancile fiice. In perioadele dificile din punct de vedere economic, acordarea de credite este subiectul unei examinari mai severe - acest lucru se intampla si in Austria. Austria insa a acordat 100 de miliarde de euro tocmai pentru a opri acest 'credit crunch'", a spus diplomatul austriac.
Saptamana trecuta ministrul austriac de finante Josef Pršll a venit la Bucuresti pentru a discuta cu guvernatorul BNR Mugur Isarescu. Ambasadorul austriac a explicat pentru ZF ca intalnirea lui Pršll la Bucuresti a avut drept scop "schimbul de opinii din ambele tari in contextul crizei bancare si financiare".
"Din cauza stranselor legaturi economice a fost deosebit de important pentru ministrul de finante Pršll sa stabileasca un contact direct cu principalii actori ai politicii economice si monetare. Dorinta noastra este o coordonare amplificata cu Romania. In cursul discutiilor a fost stabilita intensificarea cooperarii in special cu privire la reuniunile ministrilor de finante. Un prim prilej va fi la inceputul lunii martie la Bruxelles, cand se vor discuta la nivel european consecintele crizei in Europa Centrala si de Est, precum si posibile masuri comune", a adaugat diplomatul austriac. De asemenea, a adaugat Eichtinger, ministrul de finante Pršll a fost informat de catre partenerii de discutie romani asupra bugetului pe anul 2009 si a prezentat la randul sau pachetul in valoare de 100 de miliarde de euro pe care guvernul federal il pune la dispozitie bancilor austriece.
Ambasadorul Austriei a explicat ca una dintre cele mai bune forme de asigurare a unei bune colaborari intre Bucuresti si Viena in privinta crizei financiare bancare este asigurarea "unui grad cat mai ridicat de transparenta, o reglementare responsabila a economiei si o cooperare optima, nu in ultim rand, pe plan european".
Explicand pachetul de 100 de miliarde de euro pus la dispozitie de statul austriac bancilor, Eichtinger a aratat ca acesta nu este o masura de redresare a bancilor, fiindca ele nu au nevoie de acest tip de masuri, ci de prevenirea unei crize de lichiditati. "Nu sunt pompati banii din impozite ale cetatenilor in banci, ci este pusa la dispozitie o umbrela protectoare care sa serveasca mai ales sigurantei clientilor", a declarat ambasadorul.
Planul austriac prevede 15 miliarde de euro sub forma de injectii de capital si alte 85 de miliarde de euro sub forma de garantii. De asemenea, statul austriac a garantat integral depozitele populatiei.
Referitor la capitolul investitii austriece in Romania, Eichtinger a adaugat ca, in ciuda crizei financiare, au fost efectuate noi investitii in Romania, ca de exemplu construirea unei centrale cu biomasa la Radauti de catre firma Egger, cu un volum de investitii de 53 de milioane de euro. "E indubitabil ca cele 5.200 de firme austriece care sunt active pe piata romaneasca si sunt hotarate sa ramana in Romania vor efectua in viitor un numar de investitii suplimentare.", a spus oficialul austriac.
Potrivit declaratiilor ambasadorului Austriei, volumul comertului dintre Romania si Austria se ridica la 2,3 mld. euro si a consemnat anul trecut o crestere substantiala, in ambele directii. "Mult mai importanta pentru relatiile economice bilaterale este insa cifra de 12 mld. euro, care reprezinta investitiile efectuate in Romania de firme austriece in ultimii ani", a mai spus Eichtinger.
In privinta colaborarii dintre cele doua state la nivelul Uniunii Europene, ambasadorul austriac a argumentat ca la consiliile de ministri ale blocului comunitar, aranjarea locurilor ii situeaza pe ministrii austrieci langa cei romani, ceea ce duce la un intens schimb de opinii.
"Un interes comun special il constituie problema dezvoltarii spatiului dunarean. In acest sens Romania si Austria, impreuna cu CE si statele riverane Dunarii, fac demersuri pentru dezvoltarea unei strategii comune. Un alt subiect important al cooperarii la nivel european il reprezinta domeniul energiei, de exemplu gazoductul Nabucco", a declarat Eichtinger.
"Austria nu pompeaza bani in banci din impozitele cetatenilor"
Reporter: Exista anumite voci care spun ca liniile de finantare ale bancilor straine care au ajuns la termen trebuie reinnoite si nu retrase pentru a ajuta economia din Est. Exista riscul ca aceste linii sa nu mai fie reinnoite?
Martin Eichtinger: Cunoastem si intelegem aceasta temere. Pot sa va asigur de faptul ca bancile austriece nu vor retrage capital de la bancile fiice. In perioadele dificile din punct de vedere economic, acordarea de credite este subiectul unei examinari mai severe - acest lucru se intampla si in Austria. Austria insa a acordat 100 de miliarde de euro tocmai pentru a opri acest "credit crunch".
R: Ce colaborare poate fi pusa la punct intre Banca Centrala a Austriei si Banca Nationala a Romaniei si intre Ministerul de Finante austriac si cel roman ca sa preintampine anumite situatii de criza in care subsidiarele bancilor austriece din Romania ar intra in criza?
M. E.: E vorba mai ales, si acesta a fost si tema principala a discutiilor ministrului austriac de finante cu omologul sau roman si cu guvernatorul BNR (saptamana trecuta la Bucuresti - n.n.), despre un grad cat mai ridicat de transparenta, de o reglementare responsabila a economiei si o cooperare optima, nu in ultim rand, pe plan european.
R: De ce statul austriac a ajutat bancile cu probleme si nu a actionat precum Romania in anii '90 cand a curatat Banca Agricola de creditele neperformante si apoi a vandut-o cu o suma modica chiar catre o banca austriaca, si anume Raiffeisen? Cu alte cuvinte, de ce statul austriac salveaza bancile si nu le lasa sa falimenteze, pentru a respecta principiile economiei de piata?
M. E. La pachetul pus la dispozitie de guvernul federal austriac nu e vorba de o masura de redresare a bancilor, ele nu au nevoie de astfel de masuri, ci de o prevenire a unei crize de lichiditati, care poate lovi si institutii sanatoase: nu sunt pompati banii din impozite ale cetatenilor in banci, ci este pusa la dispozitie o umbrela protectoare care sa serveasca mai ales sigurantei clientilor.
R: Considerati ca statul roman trebuie sa sara in ajutorul bancilor austriece? De ce este acest lucru important?
M. E.: Bancile austriece din Romania nu au, in acest moment, nevoie de ajutor de la stat. Insa si situatia lor depinde de stabilitatea contextului economic din Romania pentru a carui protectie se implica si guvernul federal austriac la nivel european.
R: Ati accepta ca statul roman sa devina actionar in schimbul ajutorului oferit sucursalelor bancilor austriece in Romania?
M. E.: Si acele banci, a caror majoritate de actiuni se afla in proprietate austriaca raman institutii romanesti. Guvernul Romaniei va intreprinde toate masurile necesare pentru a garanta stabilizarea pietei financiare - lucru pe care il face si guvernul austriac cu privire la piata financiara austriaca. In momentul de fata, bancile romanesti (cu sau fara banci mama austriece) nu prezinta probleme cu lichiditatea si dispun de o solvabilitate excelenta.
Martin Eichtinger (47 de ani)
- A venit in Romania in calitate de ambasador in anul 2007.
- Are o diploma in relatii internationale, obtinuta in Italia si inca una in afaceri europene de la Institutul de Studii Politice din Paris.
- De-a lungul carierei, a ocupat diferite functii in guvernul Austriei, fiind secretar al ministrului de externe sau sef de cabinet al ministrului afacerilor economice.
- Vorbeste cinci limbi straine: engleza, franceza, italiana, spaniola si rusa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
