Politică externă

Cazul Marks & Spencer ar putea costa scump UE

15.12.2005, 20:48 23

Judecatorii Curtii Europene de Justitie(CJE) au luat o decizie istorica in procesul intentat de gigantul britanic de retail Marks & Spencer (M&S) impotriva Ministerului britanic de Finante, admitand ca justificata pretentia companiei de a-si putea deduce din impozitul pe profit pe care trebuie sa-l plateasca in Regatul Unit pierderile pe care le-a suferit in subsidiarele din alte state europene.

Este pentru prima data cand instanta suprema europeana cu sediul la Luxemburg se pronunta intr-o chestiune legata de sistemul fiscal, considerat pana acum apanajul exclusiv al statelor membre si neintrand intre prerogativele institutiilor comunitare.

Legislatia din Marea Britanie permite deducerea pierderilor suferite in anumite reprezentante autohtone din profitul general al companiei, insa interzice deducerea pierderilor suferite de subsidiarele din alte state. Juristii M&S au argumentat ca aceste prevederi nu sunt conforme cu legislatia europeana, pentru ca incalca principiul libertatii infiintarii de reprezentante si pe teritoriul altor state membre. Compania britanica reclama deduceri din impozitul pe profit in valoare de 44 de milioane de euro de la Trezoreria Regatului Unit pentru a-si acoperi astfel pierderile suferite in reprezentantele din Franta, Belgia si Germania la sfarsitul anilor ''90. Dupa pronuntarea CJE, acest caz va fi in continuare deferit instantelor nationale care va trebui sa puna in practica interpretarea magistratilor europeni.

Decizia CJE este insa formulata in termeni extrem de precauti, recunoscand din start ca "taxarea este in competenta statelor membre". De asemenea judecatorii europeni au avut grija sa prevada ca deducerile din impozitul pe profit sa nu poata fi facute decat in cazul in care acestea nu pot fi recuperate in statele unde s-au produs pierderile. In cazul M&S insa, acest lucru nu este valabil deoarece reprezentantele sale din cele trei state de pe continent au fost deja inchise dupa pierderile suferite la sfarsitul anilor ''90.

Aceasta decizie a fost foarte asteptata de catre comunitatea de bussiness pentru ca deschide calea unor actiuni similare din partea altor companii. Deja 70 de firme printre care BNP Paribas, BT sau Heinz si-au anuntat intentia de a cere deduceri pentru pierderile suferite in cadrul subsidiarelor din alte tari. Cu toate acestea, fiecare din aceste cereri va fi judecata la nivel individual, desi este clar ca s-a creat deja un precedent in cazul M&S.

Hotararea CJE este mai temperata decat se asteptau ministrii de finante ai statelor membre care estimau pierderi de miliarde de euro la bugetele nationale, ca urmare a aplicarii acestor deduceri. Judecatorii europeni au admis insa ca prevederile legislatiei fiscale britanice care interzic dubla deducere a pierderilor sunt compatibile cu Tratatul UE, pentru ca protejeaza interesul public. Textul deciziei CJE aminteste ca aceste prevederi sunt menite sa impiedice evaziunea fiscala si dubla deducere a pierderilor, atat in tara de rezidenta a firmei, cat si in statele unde se gasesc subsidiarele. In aceste conditii, finantistii europeni estimau pierderi de cateva sute de milioane de euro de la bugetele nationale. In cazul Marii Britanii ar putea fi vorba de 300 de milioane de euro pentru procesele aflate deja in derulare si care urmeaza sa fie solutionate in perioada 2006-2007 si alte 70 de milioane de euro anual pentru perioada urmatoare.

Subsecretarul de stat in Ministerul german de Finante, Barbara Hendricks, a apreciat ca "recenta decizie a CJE inlatura perspectiva unor pierderi de miliarde de euro si nu va avea un impact major asupra bugetului de stat".

Decizia magistratilor europeni a fost insa intampinata cu entuziasm la Bruxelles. Comisarul european pentru finante, ungurul Laszlo Kovacs, crede ca "de acum inainte e clar ca statele membre si Comisia va trebui sa conlucreze pentru a trage concluziile care se impun din aceasta decizie". Concret, Kovacs are in vedere adoptarea unor reglementari comunitare care sa armonizeze modalitatile de baza in care este perceput impozitul pe profit in statele membre.

Desi cele mai multe din tarile UE, precum si asociatiile patronatelor sustin aceasta initiativa a Comisiei pentru ca ar reduce costurile operatiunilor economice transfrontaliere, exista cinci state membre care se opun vehement unei astfel de masuri. Marea Britanie, Irlanda, Estonia, Lituania si Slovacia - state care practica in general un nivel de fiscalitate mai redus decat media europeana - se tem ca luarea unei astfel de initiative este primul pas catre interventia Bruxellesului in fixarea cotelor de impozitare.

mihnea.anastasiu@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO