China va trece mai curand decat se credea la definirea oficiala a economiei de piata si, intr-un viitor mai apropiat tot decat se credea, va trece la o practica de zi cu zi a principiilor capitaliste si in alte domenii, nu doar in cel economic.
Este concluzia mai multor publicatii care au relatat despre intalnirea anuala a liderilor Partidului Comunist din China, care a avut loc recent. Multi dintre liderii comunisti au vorbit despre cresterea economica a Chinei, proslavind ceea ce ei au numit economia socialista de piata sau - o alta sintagma pe care o putem considera un sinonim chinez al capitalismului - dezvoltarea economica armonioasa. Sub toate aceste denumiri, care in Occident sunt acceptate de fapt cu titlul de capitalismul confucianist, se ascund temerile comunistilor chinezi ca ar putea incetini boom-ul economic pe care il traieste aceasta tara. Poate de aceea s-a vorbit la plenara de saptamana trecuta despre nevoia de legi predictibile si stabile, de o etica a mediului de afaceri, de lupta impotriva coruperii managerilor. S-a mai vorbit in acest mediu si despre incura-jarea aparitiei unei opinii a munci-torilor, despre necesitatea existentei unei prese libere neingradite, dar, mai presus de toate, critice.
S-a mai vorbit si despre importanta pe care ar trebui sa o acorde mediul de afaceri chinez introducerii dobanzilor la imprumuturi si a dividendelor la detinerea de actiuni, ca si de introducerea sistemului contabil (este vorba despre cel propriu economiei de piata), in cazul in care exista mici afaceri care nu au la origine astfel de mecanisme.
Toate acest lucruri marcheaza un interes al autoritatilor chineze pentru insusirea cat mai multor instrumente capitaliste la urma urmei pentru a proteja cresterea economiei. Ei vor ca prognoza sa se adevereasca - anume ca economia Chinei sa ajunga a doua in lume in urmatorii 20 de ani. Dar mai inseamna si constientizarea ca viata actuala a Chinei se desfasoara dupa un alt curs decat cel exclusiv comunist.
O problema este, de pilda, existenta unor medii de comunicare care, chiar daca nu sunt oficiale, nu pot fi controlate in cele mai ascunse detalii - iar un exemplu de acest fel este Internetul, care chiar daca este interzis in locuri publice, asta nu inseamna ca nu exista in cea mai populata tara a lumii.
In toata aceasta discutie, cea mai importanta este mentalitatea, si ea in schimbare in China. Avem de-a face acum cu o generatie a celor care pot fi considerati stranepotii lui Mao Tze Dun. Ei lucreaza in fabrici pe care din ce in ce mai multe companii occidentale le-au deschis aici, pentru ca ei, stranepotii, reprezinta o mana ieftina de lucru. Tot chinezii de astazi sunt cei care reprezinta tinta cea mai ambitioasa a civilizatiei de consum, cei care inlocuiesc la cel putin o masa pe zi bolul de orez cu un hamburger si care beau mai multa cola decat ceai negru. Sunt cei care fac cumparaturi in supermarket si privesc pe aparatele lor de acasa filme piratate pe care occidentalii le pot vedea numai la cinema.
Pe termen mult mai scurt decat se credea este foarte probabil ca o data cu stilul de munca sau cu modul de viata in care Occidentul a patruns tot mai viguros, chinezii sa asimileze si sistemul capitalist in ansamblu.
Un exemplu de schimbare radicala este orasul Shanghai - vechea capitala a Imperiului.
Aici si-au dat intalnire princiipiile economiei socialiste de piata cu un fenomen acceptat de tot mai multa lume, dar al carui nume nu este rostit in public - capitalismul, cel pur. Radacinile lui sunt mai bine infipte in acest oras, mult mai adanc decat in multe alte parti ale Chinei. Vorbim, oricum, numai de estul Chinei, mult mai avansat decat de vestul sarac, inca rural si traditionalist.
In Shanghai, asadar, avem de-a face cu cea mai liberala sa-i spunem populatie. Aici intalnesti mintile deschise, poate si de prezenta in vechiul oras a nu mai putin de 37 de universitati. Asta nu inseamna ca nu se intalnesc toti mai multi chinezi care si-au parasit pamantul pe care l-au lucrat ani in sir, in favoarea unei slujbe intr-o fabrica. Daca este vorba despre Shanghai, atunci cel mai probabil fabrica ar putea fi producatoare de automobile, de produse petrochimice sau de tehnologie in domeniul informatic si al comunicatiilor. Am numit astfel principalele trei industrii care s-au asezat atat de confortabil in vechiul Nanjing (cum i se mai spune metropolei) incat companii mari jinduiesc sa isi deschida aici sucursale.
Ford si Fiat si-au deschis aici fabrici de automobile si camioane, care intrunesc cele mai pretentioase standarde. De curand s-a instalat aici si Rover, care are ambitia nu doar de a produce, dar si de a deschide unitati de cercetare. Au si un motiv sa fi venit aici - salariul pe care il ofera unui muncitor chinez este abia 30% din cel pe care il platesc unui occidental, iar produsul finit este acelasi, calitativ vorbind.
Orasul s-a dezvoltat atat de mult incat in zona de vest s-a construit un coridor imens care reprezinta - pe o parte fabricile unde se lucreaza asiduu si, pe partea cealalta, un nou cartier de blocuri pentru muncitori. Nu sunt cele pe care vi le imaginati sau pe care le asimilati unei epoci comuniste, sunt moderne, cu terase si utilitati de ultima ora. Iar aerul pe care il au oamenii locului, nu doar modul lor de viata, dar si stilul vestimentar sau atitudinea pe care o arboreaza pe strada, l-ar face pe Mao sa-si renege, poate, stranepotii. adelina.radulescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
