Alegerile legislative din Ungaria, din 9 si 23 aprilie, se decid intre doi lideri tineri si carismatici: premierul la final de mandat Ferenc Gyurcsany (44 de ani, foto stanga) - Partidul Socialist - si fostul premier Viktor Orban (42 de ani) - Fidesz.
Aceste alegeri sunt primele in Ungaria, dupa intrarea tarii in UE, la 1 mai 2004. Un lucru este bizar la aceste alegeri. Stanga sustine piata libera, in vreme ce dreapta vorbeste despre renationalizari. O perspectiva rasturnata a ideologiilor.
Gyurcsany care l-a inlocuit la jumatatea mandatului, in 2004, pe premierul Peter Medgyessy, dezavuat la acea vreme de partenerii liberali ai socialistilor, incearca un pariu: acela de a fi primul premier postcomunist, reconfirmat in functie de votul electoratului.
La randu-i, Orban ar aduce o noutate, aceea de a ocupa pentru a doua oara fotoliul de premier, o performanta neatinsa de nici un alt lider dupa caderea comunismului.
Sistemul electoral ungar este unul dintre cele mai complexe din lume. Scrutinul pentru desemnarea celor 386 de parlamentari din Parlamentul unicameral de la Budapesta se desfasoara in doua tururi (9 si 23 aprilie), deputatii fiind alesi in circumscriptii uninominale si pe lista de partid.
Sondajele nu-i departajeaza cu adevarat pe cei doi adversari ale caror formatiuni, Partidul Socialist (MSzP) - alcatuit pe structura fostului partid comunist - si partidul de dreapta (Fidesz-MMP) vor ramane, indiferent de scor, principalele doua forte politice in Parlamentul de la Budapesta.
Potrivit unui sondaj Gallup, formatiunea lui Orban are doar un procent in spatele partidului lui Gyurcsany, in timp ce, partidele liberal (aliat traditional al socialistilor) si cel conservator (aliat al Fidesz) risca sa nu treaca de pragul electoral de 5%.
Niciuna dintre principalele doua formatiuni nu au facut economii de promisiuni pentru a-si atrage electoratul.
Si una si cealalta tabara au promis marea cu sarea: scaderea fiscalitatii, crearea a 500.000 de locuri de munca, o reforma a sanatatii si educatiei. Toate reprezinta un cost imens - ar fi vorba de promisiuni egale cu 14,5 miliarde de euro pentru Fidesz si 5,4 miliarde de euro pentru MSZP.
Daca economia ungara s-a privatizat, in anii ?"90, ceea ce i-a permis ca, in 2005, sa aiba o crestere de 4,3% si o inflatie de 3,6%, toate acestea au avut si un revers. Tara, care si-a accelerat dezvoltarea dupa aderarea la UE, a cheltuit resurse enorme, fiind acum amenintata de o criza care poate fi depasita, potrivit economistului Emma Menasce de la banca de investitii IXIS, doar de cresterea taxelor.
Guvernul a anuntat, la 14 martie, o revizuire in sus a deficitului bugetar pentru 2005, la 5% fata de 4,7% cat era prevazut anterior. Acest anunt a provocat imediat o crestere a monedei nationale, forintul, in raport cu euro, ceea ce a nelinistit pietele financiare. Or, potrivit lui Zsigmund Jarai, guvernator al Bancii Centrale, deficitul public este, in realitate, intre 7-9%, in 2005, adica cel mai mare din Uniunea Europeana. O asemenea perspectiva este de rau augur pentru puterea de cumparare a maghiarilor pentru ca majoritatea dintre ei au contractat credite in euro pentru locuinte sau pentru masini.
Comisia Europeana cere, cu regularitate, Ungariei sa ia masuri pentru a-si reduce deficitul care ar trebui sa fie mai mic de 3%, in 2008, pentru ca tara sa poata adera la zona euro in 2010. Aces obiectiv, considerat drept credibil de socialisti, este catalogat drept imposibil de conservatori. "Din 2002 salariile au crescut cu 50%, pensiile au crescut. Indatorarea tarii atinge in prezent 60% din PIB", spune Zoltan Pokorni, vicepresedinte al Fidesz.
Peste asta, importante reforme, extrem de costisitoare, sunt obligatoriu sa se produca - in materie de infrastructura (sosele, autostrazi), educatie, sanatate, sectoare cu adevarat sinistrate.
Si de unde fonduri? Si stanga si dreapta fac recurs, cand vorbesc de aceste lucruri, la fondurile europene.
Insa cand este vorba despre continuarea privatizarilor si politica de liberalizare a pietei, cele doua tabere sunt pe pozitii divergente. Ministrul economiei Janos Kola vrea privatizarea spitalelor, a postei, a transportului si a loteriei nationale. Asemenea conservatorilor polonezi, dreapta ungara din Fisesz care se adaposteste in spatele nationalismului vorbeste, din contra, despre renationalizari (aeroportul international, de exemplu) sau despre stoparea privatizarilor pentru ca, spun ei, este gresit "sa-ti vinzi bunurile strainilor".
Asadar, aici se despart principalele doua blocuri care isi disputa puterea.
Este o campanie ideologic rasturnata. Stanga promoveaza in discursuri liberalizarea pietei iar dreapta denunta "capitalismul salbatic".
Gyurcsany promite noi privatizari. Rivalul sau conservator, Viktor Orban, care a fost seful guvernului intre 1998-2002, isi doreste sa creasca rolul statului in economie.
De fapt, avem de-a face cu doua partide socialiste, este de parere analistul Peter Kende: "Unul este mai la stanga celalalt mai la dreapta. Acest lucru face ca dezbaterea politica sa fie foarte bizara".
Insa, oricare ar fi, invingatorul acesta va reveni foarte rapid cu picioarele pe pamant, pentru ca starea economiei impune reforme foarte dureroase.
Dinamicul premier Ferenc Gyurcsany, comunist in tinerete, devenit apoi multimilionar in euro, apare in prezent drept salvator al Partidului Socialist, capabil sa pastreze stanga la putere. Este absolvent al Facultatii de economie din Budapesta. Intre 1984 -1988 a fost secretar al Aliantei Tineretului Comunist (KISZ), iar in 1988 a devenit presedintele acesteia pana in 1989 cand a fost numit vicepresedintele Aliantei Tinerilor Democrati. In 2003 devine membru al Partidului Socialist (MSZP), apoi ministrul copiilor, tineretului si sportului pana in 2004, cand este ales prim-ministru.
Viktor Orban, sef incontestabil al opozitiei de dreapta, va incerca sa revina la putere cu o platforma protectionista, necesara, potrivit propriilor spuse, pentru a-i salva pe maghiari de lacomia firmelor straine care au "invadat" tara. Este absolvent al Facultatii de drept. Este unul dintre cei care au fondat Federatia Tinerilor Democrati, in 1988. A militat impotriva comunismului si a devenit membru al parlamentului ungar (Orszaggyules) in 1990. In 1993 devine presedintele Fidesz, schimba numele formatiunii in Fidesz-Uniunea Civica Ungara si o transforma intr-un partid liberal moderat de centru-dreapta. In 1998 este ales prim-ministru si pierde alegerile in 2002 in fata socialistilor condusi a Peter Medgyessy, care s-a retras doi ani mai tarziu in favoarea lui Ferenc Gyurcsany.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
