Politică externă

Est-europenii s-au intalnit inainte de summit-ul Uniunii Europene, dar nu s-au inteles pe o pozitie comuna

Est-europenii s-au intalnit inainte de summit-ul Uniunii Europene, dar nu s-au inteles pe o pozitie comuna
02.03.2009, 00:00 16

In mod cu totul exceptional statele din Est intre care si Romania s-au reunit inaintea summit-ului oficial al celor 27 de state ale Uniunii incercand sa ajunga la un punct de vedere comun pe care sa-l prezinte vechilor membri ai UE. Rezultatul? Un semiesec in chiar randul tarilor din Est - decise inaintea intalnirii sa ceara fie sprijin financiar separat pentru economiile din aceasta regiune, fie stoparea protectionisului pe care tarile bogate si-l permit, fie mentinerea finantarii pentru tarile din Est de catre institutiile financiare din Vest sau, la limita, accelerarea aderarii la zona euro.

In comparatie cu luarile de pozitie ale guvernelor tarilor din Est, tacerea administratiei de la Bucuresti a fost in ultimele zile de neinteles.
"Scopul acestei intalniri (a tarilor din Est - n.n.) este pregatirea reuniunii informale si realizarea unui schimb de opinii privind masurile pentru solutionarea crizei economico-financiare adoptate in statele membre care nu fac parte din zona euro, reafirmarea importantei respectarii regulilor pietei unice si a evitarii protectionismului", acesta a fost singurul comentariu pe care l-a facut Presedintia Romaniei, inainte de summit-ul statelor din Est care a precedat intalnirea liderilor UE.
Romania a fost reprezentata la Bruxelles de presedintele Traian Basescu, care a mers acolo neinsotit de premier - o practica rara, cand la reuniunile UE mergeau fie presedintele si premierul, fie doar acesta din urma. Niciun oficial nu a spus inainte de intalnire agenda cu care presedintele a mers la Bruxelles - o agenda care, pana la urma, este a Guvernului, chiar daca, constitutional, presedintele este cel care conduce politica externa. Cu mai multe zile inainte, insa mai multi oficiali ai guvernului de la Bucuresti afirmau ca tinta Romaniei este continuarea asigurarii de catre tarile din Vest a fluxurilor financiare (prin intermediul bancilor occiden-tale) pentru Est, deci si pentru Romania.
Rezultatul "frondei" Estului a fost destul de palid.
Premierul polonez, Donald Tusk, care a prezidat intalnirea, a declarat ca "Uniunea ca intreg trebuie sa dea dovada de solidaritate, mai multa responsabilitate si optimism". O fraza vaga, de fapt aproape lipsita de substanta, fata de pretentiile cu care "cei mici" venisera la Bruxelles sa-i infrunte pe vechii si bogatii membri ai Uniunii.
Tusk le-a cerut tuturor membrilor blocului comunitar sa adere la "regulile si principiile" impuse de tratatele UE, facand referire in special la respectarea pietei unice. "Tentatia protectionismului ar trebui evitata", a mai spus Tusk.
Presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, prezent si el la intalnirea statelor din Est, a subliniat faptul ca "este foarte important pentru toate statele europene sa lucreze impreuna".
"Avem nevoie sa facem lucrurile in spiritul solidaritatii", a adaugat Barroso.
Liderii europeni (toate cele 27 de state) urmau sa se angajeze aseara sa asigure in continuare cresterea economica, respectand in schimb principiile pietei unice, potrivit proiectului declaratiei comune care trebuia adoptat de tarile membre ale UE.
"Intalnirea trebuie sa asigure ca piata unica va fi folosita la maximum ca un motor pentru a sustine cresterea economica si mentinerea locurilor de munca", potrivit documentului. "Statele membre ale UE recunosc ca deblocarea canalelor de credit este cruciala pentru eficacitatea impulsurilor financiare ale statelor membre", mai arata documentul. De asemenea, raspunsul Uniunii Europene trebuie sa primeasca unul corespunzator pe plan international.
Declaratiile din proiectul actului final al reuniunii UE nu reflecta totusi tensiunea din cadrul Uniunii.
Summit-ul UE-27 a fost organizat la initiativa premierului ceh Mirek Topolanek, a carui tara detine in prezent presedintia UE, si a presedintelui Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso pe fondul crizei financiare.
Totul a pornit de la temerile potrivit carora guvernele europene vor propune masuri anticriza protectioniste, lucru ce va sabota principiul unitatii promovat de Uniune.
Principalul semnal a fost cearta dintre Cehia si Franta, dupa ce Parisul a anuntat un plan de sustinere a industriei auto in valoare de 6,5 miliarde de euro in schimbul promisiunii de mentinere a slujbelor din domeniu pe teritoriul francez si de o posibila delocalizare a fabricilor. Cehia, unde se gasesc importante investitii ale sectorului auto francez, l-a acuzat atunci pe presedintele francez Nicolas Sarkozy de protectionism.
Franta a renuntat intre timp la prevederile considerate protectioniste pentru a nu supara CE. In schimb, Sarkozy s-a dus la Bruxelles cu propunerea unui plan comun de ajutorare a industriei auto.
Masuri identice au fost anuntate de Germania, Spania si Italia, care sunt in prezent analizate de Comisia Europeana pentru a stabili daca respecta principiile pietei unice.
Fiecare stat a venit cu un proiect propriu pentru summit-ul de ieri. La initiativa Poloniei a fost organizat, asadar, un mini-summit al statelor din Europa Centrala si de Est membre al UE, pe fondul fricii de masurile protectioniste ale statelor din Vest si astfel de nastere a unei noi Cortine de Fier in Europa.
Mai mult, avertismentele conform carora Europa de Est se va prabusi imediat din cauza crizei i-au facut pe liderii acestei regiuni sa propuna solutii.
Cehia si Polonia au cerut accelerarea intrarii in zona euro, dupa ce monedele nationale din regiune s-au confruntat cu deprecieri semnificative in ultima perioada. Cerintele le-au fost respinse de liderul ministrilor de finante din zona euro, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, care a apreciat ca acest lucru nu e fezabil. "Nu cred ca putem schimba criteriile de accedere la euro peste noapte. Nu este fezabil", a spus Juncker.
O tara care intentioneaza sa treaca la euro trebuie sa-si mentina moneda nationala in mecanismul ratelor de schimb (ERM-2), intr-o marja de variatie de +/-15%, pentru cel putin doi ani.
De asemenea, Ungaria a propus un plan de sustinere a Europei de Est in valoare de 160-190 de miliarde de euro, plan ce a intampinat opozitia mai multor state din UE, printre care si Cehia sau Estonia. (Recent, guvernatorul BNR Mugur Isarescu s-a opus adoptarii unui plan financiar "la pachet" pentru tarile din Est.)
Liderii europeni au considerat ca planul ungar mult este prea costisitor, avand in vedere ca saptamana trecuta Banca Europena pentru Investitii, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltate si Fondul Monetar International au anuntat un plan de 24,5 miliarde de euro pentru sustinerea bancilor si a companiilor din Est.
Premierul ceh a exclus ideea unui ajutor special pentru Europa de Est in contextul crizei economice. "Nu cred ca Europa de Est este o regiune speciala, nu cred ca este necesar sa separam mai multe tari din UE; voi sustine un ajutor UE pentru toate tarile care au nevoie, nu unul special pentru Europa de Est", a spus el.
Si premierul eston, Andrus Ansip, s-a declarat impotriva "ideii de a crea un bloc" al Europei de Est in interiorul UE. "Nu cred ca este nevoie ca tarile din Europa de Est sa fie sustinute in bloc; aceste tari sunt foarte diferite intre ele", a insistat el, subliniind faptul ca, spre deosebire de Letonia vecina, tara sa nu se confrunta cu o criza de lichiditati.
Discutiile ar urma sa continue la summit-ul Consiliului European de primavara din 19-20 martie.
 
Din declaratia finala a summit-ului UE-27
"Piata unica va fi folosita la maximum ca un motor pentru a sustine cresterea economica si mentinerea locurilor de munca"
"Statele membre ale UE recunosc ca deblocarea canalelor de credit este cruciala pentru eficacitatea impulsurilor financiare ale statelor membre"
"Raspunsul Uniunii Europene trebuie sa primeasca unul asemanator pe plan international"
 
Ce au sustinut statele Uniunii la summit-ul de la Bruxelles
  • Polonia - accelerarea procesului de adoptare a euro
  • Cehia - accelerarea procesului de adoptare a euro
            - respingerea masurilor protectioniste
            - respingerea unui plan financiar special pentru Europa de Est
  • Ungaria - un plan de finantare a Europei de Est in valoare de 160-190 de miliarde de euro
  • Franta - plan european comun de finantare a industriei auto
  • Germania - respectarea principiilor pietei unice
            - respingerea unui plan financiar special pentru Europa de Est
  • Marea Britanie - respingerea masurilor protectioniste
 
 

 

AFACERI DE LA ZERO