Camera inferioara a Parlamentului francez a adoptat ieri un proiect de lege prin care, negarea pe teritoriul Frantei a genocidului armean produs intre 1915-1917, cand 1,5 milioane de armeni au fost ucisi de catre turci, conform estimarilor oficialilor de la Erevan, devine infractiune si poate fi pedepsita cu un an de inchisoare si o amenda de 45.000 de euro. Adoptarea legii ameninta sa deterioreze relatiile Frantei cu Turcia care ar putea impune chiar si o blocada comerciala, eforturile Ankarei de a adera la UE fiind de asemenea serios periclitate.
Proiectul de lege a mai fost dezbatut de catre Camera inferioara in cursul lunii mai, insa a fost abandonat din lipsa de timp si din cauza opozitiei formatiunii de dreapta UMP si vine in completarea unei legi adoptate in 2001 de catre guvernul lui Lionel Jospin prin care "Franta recunoaste public genocidul armean din 1915". Ankara a contestat acuzatiile ce i se aduc sustinand ca foarte multi turci musulmani si armeni crestini au murit in timpul confruntarilor din cel de-al doilea razboi mondial, insa nu se poate vorbi despre un genocid. Pentru a raspunde Frantei cu aceeasi moneda, oficialii turci au discutat in urma cu doua zile despre adoptarea unei legi in Parlamentul de la Ankara prin care s-ar sanctiona negarea genocidului produs de francezi in Algeria in 1945.
Dupa adoptarea legii, presa si oficialii turci au reactionat dur vis-?-vis de decizia deputatilor francezi. "Relatiile franco-turce care s-au dezvoltat cu multa meticulozitate de-a lungul secolelor au suferit o lovitura puternica astazi prin initiativa ireversibila a unor politicieni francezi cu viziuni inguste, bazate pe argumente nefondate", a declarat ministrul de externe al Turciei, Abdullah Gul. Presedintele parlamentului turc, Bulent Arnic, a acuzat Parisul de ostilitate: "Este o decizie rusinoasa. Este vorba de o atitudine ostila fata de poporul turc". De asemenea, cel mai important cotidian al Turciei, Hurryet, titra ieri pe prima pagina "Liberte, Egalite, Stupidite" pentru a caracteriza decizia parlamentului francez, parafrazand sloganul francezilor din timpul revolutiei franceze din secolul 18, "Liberte, Egalite, Fraternite".
Nici Comisia Europeana nu a ramas indiferenta la adoptarea legii, considerand ca legea va ingreuna dia-logul si reconcilierea intre Turcia si Armenia. Reconcilierea cu Armenia este un obiectiv pe care Uniunea l-a impus Turciei in vederea aderarii la Uniunea Europeana. "Turciei i s-a cerut in numeroase randuri sa duca un dialog deschis cu Armenia pe aceasta tema. Comisarul european pentru extindere Olli Rehn a spus clar in ultimele zile ca, in cazul in care proiectul legislativ va fi adoptat, va impiedica dialogul necesar reconcilierii", a declarat un purtator de cuvant al lui Rehn.
Guvernul francez a criticat de asemenea adoptarea legii, temandu-se de eventuale blocade comerciale pe care le-ar putea impune Turcia companiilor franceze. Ministrul francez al afacerilor externe a incercat sa calmeze spiritele si a declarat ca adoptarea legii nu reprezinta decat inceputul unui proces legislativ indelungat, iar ca executivul va incerca sa explice in continuare de ce acest demers "nu este necesar si oportun". Turcia este al cincilea partener comercial al Frantei, in afara UE, in ceea ce priveste exporturile, in primele 8 luni ale acestui an fiind exportate produse in valoare de peste 3.5 milioane de euro. De asemenea, in Turcia exista peste 250 de societati cu capital francez. Ministrul francez delegat pentru comertul exterior a avertizat Parlamentul ca "adoptarea legii din motive electorale ar putea pune in joc relatiile economice cu Turcia". In Franta traiesc peste 500.000 de armeni, fiind cea mai mare comunitate de imigranti armeni din Europa de Vest.
Pentru a intra in vigoare legea mai are nevoie de votul Senatului si aprobarea presedintelui Jacques Chirac, insa oficialii francezi au declarat ca Senatul nu isi va exprima votul mai repede de a doua jumatate a anului viitor.
Genocidul
Genocidul armean a avut loc intre anii 1915-1917 in fostul Imperiu Otoman, cand otomanii au evacuat fortat si au ucis sute de mii sau chiar peste un milion de armeni, dupa alte estimari. La inceputul anului 1915, in Imperiul Otoman traiau aproape 2.000.000 de armeni. Pana in 1918 aproape un milion pierisera si sute de mii ajunsesera refugiati. In 1923, cand Imperiul Otoman a incetat sa mai existe, fiind inlocuit de Turcia, populatia armeana a Anatoliei disparuse complet. Subiectul este inca controversat in comunitatea academica, unde cercetatorii nu s-au pus de acord daca aceasta disparitie a armenilor a fost orchestrata de statul otoman sau daca Primul Razboi Mondial a fost principala sa cauza.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
