Repetarea nominalizarii lui Abdullah Gul la presedintia Turciei agita din nou apele in mediile politice din Ankara, dupa ce in mai partidul de guvernamant AKP, de orientare islamista, a declansat alegeri anticipate in urma unor proteste de masa fata de propunerea ca Gul sa devina seful statului. Dupa alegerile din urma cu trei saptamani, cand a obtinut mai bine de jumatate din voturile turcilor, AKP a anuntat ieri ca a decis sa mentina propunerea ca Abdullah Gul sa devina presedintele Turciei, in ciuda protestelor laicilor. "Gul este un politician cu multa experienta si cred ca va avea succes", a spus unul dintre liderii AKP dupa anuntul privind nominalizarea ministrului de externe la presedintia Turciei, insa opozitia a reactionat imediat la anuntul partidului la guvernare. "Candidatura lui Gul nu este in masura sa contribuie la pacea si stabilitatea din zona. Nu este potrivit sa avem un presedinte care are probleme in a intelege principiile de baza ale republicii turce", a spus Deniz Baykal, presedintele Partidului Popular Republican. Abdullah Gul (56 de ani), care a fost negociator pentru aderarea Turciei la UE de cand a devenit ministru de externe, este contestat pentru convingerile sale religioase. Adversarii sai subliniaza faptul ca sotia si fiica sa poarta valul islamic, interzis in institutiile publice din Turcia. Opozitia i-a cerut premierului turc Recep Erdogan sa nominalizeze un moderat, insa premierul a cedat presiunii venite dinspre colegii sai de partid, care il pretuiesc pe Gul. In Parlament, AKP are 341 de locuri, mai putin decat cele doua treimi necesare pentru ca presedintele sa fie ales din prima, insa daca in primele doua sesiuni de vot nu se reuseste alegerea unui presedinte, in urmatoarele tururi este necesara doar majoritatea simpla.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
