Consiliul Europei i-a reunit ieri si astazi la Varsovia pe cei mai importanti lideri ai continentului, intr-un moment in care organizatia se confrunta cu o serioasa criza de legitimitate. Scopul summit-ului din aceste zile este sa defineasca locul Consiliului Europei, in raport cu celelalte institutii europene, in noua arhitectura a continentului.
Timp de doua zile urma sa fie puse in discutie relatiile dintre Consiliul Europei, Uniunea Europeana, in noua formula a celor 25 de state, majoritatea dintre ele membre ale ambelor organizatii, si Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE).
Discutiile din cadrul acestui summit se vor concretiza, astazi, prin adoptarea unei Declaratii politice si a unui plan de actiune.
In deschiderea intalnirii, presedintele polonez Alexandr Kwasnievski a declarat ca statele occi-dentale au datoria sa sustina refor-mele democratice din tarile Europei de Est.
Sefi de stat, de guvern si diplomati din 46 de tari europene incearca, prin aceasta reuniune, sa dea un nou impuls Consiliului Europei. Constituita in 1949, la cativa ani dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial, una dintre cele mai vechi institutii europene, cu sediul la Strasbourg, traverseaza o criza de legitimitate.
Este vorba, pe de o parte, de sla-birea rolului sau. Considerata la ince-putul anilor ''90 o anticamera a Uniunii Europene pentru tarile Europei Centrale si Orientale, aceasta institutie s-a extins rapid primind tari precum Rusia si state ale fostului spatiu sovietic, slabind exigentele in materie de democratie.
Credibilitatea organizatiei este pusa in discutie si de eficienta in materie politica. Mijloacele sunt, de asemenea limitate. Bugetul sau, de 160 de milioane de euro, reprezinta doar 0,2% din bugetul UE.
Cantonat de fondatorii sai pe chestiuni privind cooperarea interguvernamentala, Consiliul Europei exercita o influenta redusa in decizii de interes pentru statele membre. Insa Consiliul acompaniaza cele mai multe dintre marile dezbateri publice, de la domeniul criminalitatii pe Internet la probleme de bioetica. De asemenea, este un pilon in ceea ce priveste apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
In acest context, summitul de la Varsovia, al treilea dupa cel de la Viena, din 1993, si de la Strasbourg, din 1997, este un prilej pentru redefinirea campului de actiune al Consiliului Europei. Eclipsat in ultima vreme, Consiliul Europei este in concurenta cu institutiile europene de la Bruxelles. Daca, teoretic, rolul acestei institutii este complementar UE, practic, coordonarea dintre aceste organisme se limiteaza la schimbul unor puncte de vedere.
Intre cei aproximativ 50 de inalti responsabili europeni, sunt invitati sa participe presedintele Georgiei, Mhail Saakasvili, cel al Ucrainei, Viktor Iuscenko, cancelarul german Gerhahrd Schršder, premierul turc Recep Tayyip Erdogan, seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, ministrul francez de externe Michel Barnier.
La summit-ul Consiliului Europei a participat, ieri, presedintele Romaniei, Traian Basescu. Astazi, Romania urma sa fie reprezentata de ministrul de externe Razvan Ungureanu.
Seful statului a declarat ca Romania va semna, alaturi de statele membre ale Consiliului Europei, trei conventii privind combaterea terorismului, lupta impotriva traficului de fiinte umane si prevenirea spalarii banilor si a finantarii terorismului.
In timpul summit-ului, Traian Basescu urma sa aiba intalniri bilaterale cu Terry Davis, secretarul general al Consiliului Europei, si cu presedintele Poloniei, Alexandr Kwasnieski.
Seful statului roman a mai spus ca la aceasta reuniune oficialii romani vor avea o interventie legata de reintregirea Europei. "Ca tara care a semnat Tratatul de aderare, Romania poate aduce o contributie consistenta la cresterea vitezei de intregire a Europei unite, a Europei in care urmarile celui de-al doilea razboi mondial sa fie diminuate, estompate", a declarat Basescu. mirela.luca@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
