Presedintele rus Dmitri Medvedev a incercat sa justifice intr-un interviu difuzat ieri la BBC recunoasterea teritoriilor separatiste Abhazia si Osetia de Sud, afirmand ca Vestul, si nu Rusia, va fi vinovat pentru izbucnirea unui nou razboi rece.
"Cel mai important lucru este sa prevenim o catastrofa umanitara, sa salvam vietile oamenilor pentru care sun-tem responsabili", a spus Medvedev, intr-un interviu care l-a luat prin surprindere pe reporterul BBC, convocat de urgenta la Soci, la resedinta de vara a presedintelui rus. Insa ieri, ministrul britanic de Externe, David Miliband, aflat in Ucraina, a spus ca Medvedev are responsabilitatea de a evita un nou Razboi Rece, pe care Occidentul nu il doreste.
De altfel, Medvedev a insistat intr-o scrisoare trimisa liderilor tarilor cele mai dezvoltate ca recunoasterea independentei Osetiei de Sud si a Abhaziei era "unica posibilitate". Aceasta decizie a fost adoptata "tinandu-se cont de dorinta exprimata de popoarele din Abhazia si Osetia de Sud, conform statutului ONU si declaratiei privind principiile si dreptul international care reglementeaza relatiile amicale intre state, actului final de la Helsinki si altor documente internationale", a spus liderul rus.
Explicatiile lui Medvedev au venit la o zi dupa ce a semnat decretul de recunoastere a celor doua teritorii separatiste, gest condamnat dur in can-celariile din Vest. Statele membre ale NATO au condamnat ieri recunoas-terea independentei de catre Rusia a celor doua regiuni separatiste Osetia de Sud si Abhazia, cerand Moscovei sa revina asupra acestei decizii.
"Alianta Nord-Atlantica condamna decizia Federatiei Ruse de a recunoaste regiunile georgiene Osetia de Sud si Abhazia si cere Rusiei sa revina asupra deciziei sale", informeaza un comunicat al Aliantei. Marea Britanie pregateste de altfel o ofensiva diplomatica impotriva Rusiei, David Miliband declarand marti in ajunul unei vizite-cheie la Kiev, Ucraina, ca va cere sprijin pentru formarea unei coalitii impotriva Rusiei.
Potrivit presei britanice, Miliband, care avea programate intalniri cu presedintele Viktor Iuscenko si premierul Iulia Timosenko - acuzata recent de tradare in favoarea Moscovei -, urma sa tina un discurs extrem de dur la adresa Rusiei si sa ofere garantii Ucrainei in perspectiva aderarii la NATO. Organizatia Atlanticului de Nord urmeaza sa se pronunte cu privire la oportunitatea aderarii Ucrainei si Georgiei in decembrie.
Multi analisti si politicieni au speculat ca Ucraina poate fi urmatoarea tinta a Rusiei, tensiuni belicoase fiind generate de flota rusa care este anco-rata in Crimeea din timpul URSS si care mai poate ramane in Sevastopol inca 9 ani de zile. Ministrul francez de externe Bernard Kouchner a spus ieri ca Rusia ar putea avea si "alte obiec-tive", dupa recunoasterea regiunilor separatiste Osetia de Sud si Abhazia, intre care Crimeea, Ucraina sau Republica Moldova. Iuscenko a anuntat ieri ca ar putea cere mai multi bani Rusiei pentru inchirierea portului. De altfel, in timpul razboiului de doua saptamani in Georgia, navele rusesti au facut legea in Marea Neagra, ocupand portul georgian Poti - unde au detonat cateva ambarcatiuni, iritand astfel Ucraina, unul dintre partenerii apropiati ai micutei republici caucaziene.
Ieri, crucisatorul Moskva a ancorat la Suhumi pe tarmul Abhaziei - re-giunea este situata la Marea Neagra, intre Georgia si Rusia si foarte aproape de Soci, unde este resedinta de vara a lui Medvedev.
Diplomatii rusi si-au exprimat ieri temerile ca nave de razboi ale NATO - care au adus ieri ajutoare in Georgia - prin portul Batumi, ar pu-tea bombarda tinte rusesti. Presedintele rus a spus ca navele "aduc, desigur, arme" pentru Georgia si nu ajutoare. Nava USS Faul a parasit portul Batumi, dar ieri crucisatorul "Dallas" USS Mount Whitney a ajuns in acelasi port.
Ambasada Rusiei se razboieste cu presa romana: Ne acuzati pe nedrept!
Ambasadorul Rusiei la Bucuresti Aleksandr Ciurlin a acuzat ieri presa de la Bucuresti ca ataca Rusia pe nedrept in razboiul cu Georgia si insista ca tonul folosit in retorica impotriva Federatiei conduce la "exacerbarea rusofobiei". "Tonalitatea celor publicate de presa romana arata ca pe undeva la Bucuresti nu se intelege deocamdata intru totul cine poarta raspunderea pentru izbucnirea agresiunii din Caucazul de Sud, pentru numeroasele victime din randul populatiei, distrugerea oraselor si satelor. Cred ca parerea noastra va ajuta opiniei publice din Romania sa-si faca o imagine corecta asupra celor petrecute", spune Aleksandr Ciurlin, ambasadorul Rusiei in Romania. "S-a regasit in Georgia si armament romanesc. In Rusia pe buna dreptate s-a format opinia ca o asemenea stimulare a militarizarii celor de la Tbilisi facea parte dintr-un plan mai vast, in care Georgiei i se incredintase rolul de cap de pod militar al NATO", a mai spus ambasadorul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
