Presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a carui tara detine in prezent presedintia rotativa a Uniunii Europene, ar urma sa propuna ca tarile care au "o cultura similara si o radacina comuna a limbii" sa aiba acelasi comisar in cadrul noului model al Comisiei Europene, ce ar urma sa intre in vigoare din 2009.
Propunerea nu este "nici macar o gluma proasta de vara", a ripostat prompt ministrul austriac de externe, Ursula Plassnik fata de o stire care nu este nici macar oficiala, ea fiind transmisa de cotidianul german Die Welt, care citeaza surse diplomatice de la nivel inalt.
Toate aceste artificii tehnice la o prima vedere au o importanta colosala cand vine vorba despre impartirea puterii la Bruxelles.
Disputa privind numarul de comisari din care ar urma sa fie compusa viitoarea Comisie a fost amplificata de respingerea de catre Irlanda a Tratatului de la Lisabona care prevede ca, din 2014, numarul de comisari se reduce automat la 2/3 din numarul statelor membre.
Actualmente Uniunea functioneaza in baza Tratatului de la Nisa (2001) care prevede ca fiecare stat are dreptul la un comisar, dar specifica: atunci cand numarul tarilor va ajunge la 27, "Comisia va avea mai putini membri decat numarul statelor".
Acest numar a fost atins si, teoretic, din 2009 (cand expira mandatul Comisiei lui Barroso), potrivit documentului mentionat, numarul comisarilor ar trebui sa fie mai mic (nu se spune cu cat) decat numarul statelor membre urmand ca, daca Tratatul de la Lisabona va intra vreodata in vigoare, numarul comisarilor sa fie de 2/3 din numarul statelor membre.
Ce stat va renunta insa la comisarul sau? O astfel de functie este extrem de importanta pentru un stat chiar daca regulamentele Comisiei prevede ca, odata desemnat sa faca parte din aceasta structura, comisarul nu mai reprezinta tara care l-a trimis la Bruxelles. De pilda, ultimul raport al Comisiei privind starea justitiei in Romania si Bulgaria atentiona, in forma sa intermediara, ca cele doua tari ar putea sa-si vada indepartata perspectiva aderarii la Acordul Schengen si la zona euro, daca nu-si rezolva problemele justitiei. Acest paragraf a fost eliminat la interventia comisarilor bulgar si roman, care au amenintat cu blocarea documentului, intrucat deciziile in Comisie se iau prin consens. Iata, asadar, chiar daca comisarul nu reprezinta statul care l-a trimis acolo, el poate interveni in favoarea sa, nemaivorbind de faptul ca a fi reprezentat de un comisar este egal cu a avea acces, practic, la toate discutiile din cadrul Comisiei.
Irlanda, care a respins Tratatul de la Lisabona, a anticipat viitoarele dispute si i-a spus lui Sarkozy, in ultima sa vizita la Dublin ca nu va renunta cu niciun chip la comisarul ei, chiar daca este o tara mica. Reactia Austriei, si ea un stat mic, este la fel de relevanta. Ce face Romania?
"In niciun caz Romania nu trebuie sa renunte la comisarul sau de la Bruxelles. Pierderea unui comisar ar fi o catastrofa", sustin surse guvernamentale de la Bucuresti.
Asadar cum poti rezolva problema si ce criteriu adopti in momentul in care se decide ca "X" stat trebuie sa renunte pentru o perioada (se va stabili probabil o schema de rotatie in interiorul mandatului de cinci ani al Comisiei) la comisarul sau? Este aici nevoie de consens, dar in baza caror criterii?
Solutia franceza este ca tarile care impart o mostenire culturala comuna precum Germania si Austria, Marea Britanie si Irlanda sau Benelux sa imparta un comisar, sustine Die Welt.
Insa tarile mari au intotdeauna o putere de negociere mai mare, de aceea nici Franta nici Germania nu par a fi afectate, desi, teoretic si ele ar putea ramane fara comisar, explica fostul negociator-sef al Romaniei cu UE, Vasile Puscas.
"Propunerea franceza este un indemn la un eventual compromis. Este posibila ajungerea la un compromis, de pilda se poate imagina ca un grup de state interesate sa adere la zona euro sa cada de acord sa fie reprezentate de un singur comisar pentru a nu bloca mecanismele UE si a nu-si pune singure bete in roate", spune Puscas.
Blocajul poate conduce la stoparea extinderii UE, pentru ca, indiferent de ce s-ar intampla, este clar ca numarul comisarilor nu poate depasi, potrivit Tratatului de la Nisa, 27.
Croatia care se asteapta sa adere curand, s-a oferit sa renunte la comisarul sau, sustin surse de a Bruxelles. Dar aceleasi surse afirma: Cine va putea impiedica Croatia ca, odata aderata, sa pretinda sa fie pe picior de egalitate cu toate celelalte state, potrivit principiului o tara, un comisar, de vreme ce niciun stat nu mai respecta Tratatul de la Nisa de reducere a numarului comisarilor odata ce UE a ajuns la 27 de membri?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
