Conservatorul Lech Kaczynski va fi investit azi in functia de presedinte al Poloniei in cadrul unei ceremonii fastuoase nemaiintalnite in aceasta tara de la inscaunarea ultimului rege polonez, Stanislaw August Poniatowski, in 1794. Alaturi de el se va afla si fratele sau geaman Jaroslaw, liderul formatiunii guvernamentale - Lege si Justitie. Dupa depunerea juramantului oficial in fata Parlamentului, Kaczynski va participa la o slujba religioasa festiva in catedrala din Varsovia, tocmai pentru a sublinia importanta pe care noul lider o confera catolicismului ca parte fundamentala a identitatii poloneze.
Pentru suporterii lui Kaczynski toate aceste ceremonii sunt pe deplin justificate pentru ca ziua de azi marcheaza, in viziunea lor, inceputul a ceea ce noul sef de stat polonez numeste "Revolutia Morala" - o innoire a societatii care "sa conduca la instalarea unei ordini normale si morale in modul de functionare a statului". Pe de alta parte, Lech Kaczynski a facut apel la reconciliere dupa 16 ani de la prabusirea regimului comunist, cand este evident ca tranzitia catre capitalism si democratie a avut atat castigatori, cat si perdanti, fapt ce a scindat societatea poloneza.
Victoria oarecum neasteptata a lui Kaczynski la scrutinul prezidential de la sfarsitul lunii octombrie a fost privita cu scepticism de catre presa europeana ingrijorata de mesajele anti-liberale, germanofobe si eurosceptice ale fostului primar al Varsoviei. Kaczynski nu a facut niciodata un secret din faptul ca daca nu ar exista restrictiile impuse de legislatia europeana, ar fi de acord cu reintroducerea pedepsei cu moartea. De asemenea, cat timp a detinut functia de primar al Varsoviei s-a opus cu inversunare organizarii de marsuri ale comunitatii gay poloneze, motiv pentru care a intrat in conflict cu organizatiile pentru apararea drepturilor omului si cu guvernul polonez. In plus, in dorinta de a reda demnitatea poporului polonez, Kacyznski a facut mai multe declaratii critice la adresa Germaniei si Rusiei. Aceste pozitii au ingrijorat atat de tare oficialii europeni, incat Comisia Europeana a amenintat ca daca noul lider nu-si va tempera avantul, Polonia risca sa-si vada dreptul de vot in cadrul institutiilor comunitare temporar restrictionat.
Dupa terminarea campaniei electorale insa, Kaczynski a adoptat o atitudine mai rezervata, iar referirile critice la adresa Berlinului, ca sa dam doar un exemplu, au disparut din discursul sau. Este foarte posibil ca rigorile functiei de presedinte sa-l determine sa pastreze un ton moderat, ceea ce inlatura multe din temerile partenerilor europeni ai Poloniei.
Este de remarcat totodata ca ascensiunea sa in fotoliul prezidential coincide cu aparitia unui nou lider german, cancelarul crestin-democrat Angela Merkel, cu care se presupune ca are suficiente afinitati ideologice care sa contribuie la relansarea relatiilor bilaterale. Partea germana si-a semnalat deja disponibilitatea pentru o noua abordare a relatiei cu Varsovia, iar Polonia a fost una din primele destinatii ale Angelei Merkel dupa preluarea mandatului.
Semnele cele mai vizibile ale acestei noi apropieri intre Berlin si Varsovia au aparut la recentul Consiliu European de la Bruxelles, in care Merkel a fost cea care a sustinut cresterea ofertei de buget comunitar pana la un plafon de 1,045% din PNB la nivel UE pentru a finanta programele destinate noilor state membre, intre care Polonia este principalul beneficiar. Mai mult, Merkel a oferit in mod simbolic Poloniei 100 de milioane de euro din banii europeni destinati regiunilor germane mai sarace din fosta RDG. Poate ca in termeni reali suma nu este mare, insa ca si gest politic acesta a fost foarte bine primit la Varsovia. Daca partenerii europeni preferati ai lui Kaczynski raman deocamdata nedezvaluiti, el nu si-a ascuns simpatia pentru un parteneriat si mai strans cu Statele Unite, mergand pana acolo incat a sugerat prelungirea prezentei contingentului polonez din Irak. De asemenea, Kaczynski a anuntat ca Washingtonul va fi una din primele capitale straine pe care le va vizita la inceputul anului urmator.
Provocarile aflate in fata noului guvern conservator polonez nu sunt deloc putine. Polonia se confrunta cu cea mai ridicata rata a somajului dintre toate statele membre UE, aproape 18% din forta de munca activa neavand un loc de munca. Nici cresterea economica din ultimii ani nu a mai fost una spectaculoasa, sub fosta guvernare social-democrata ratele de crestere de sub 2% anual devenind norma. Cea mai mare provocare a noii administratii o va reprezenta fara indoiala problema coruptiei care a ajuns sa aiba un caracter endemic in timpul vechii guvernari de stanga. Acesta este marele pariu al fratilor gemeni Kaczynski, a caror formatiune - Lege si Justitie - a castigat alegerile tocmai datorita mesajului justitiar, iar electoratul polonez va judeca noua guvernare in functie indeosebi de rezultatele luptei impotriva coruptiei.
mihnea.anastasiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
