Declaratiile ministrului francez de externe, Bernard Kouchner, la adresa Iranului reprezinta doar ultimul semn al acestei apropieri, comenta ieri agentia France Presse. Ministrul de externe francez afirmase la inceputul saptamanii ca lumea trebuie sa se pregateasca "de ce e mai rau", adica de posibilitatea unui razboi nuclear cu Iranul, cerand aplicarea de noi sanctiuni europene si continuarea negocierilor cu Teheranul.
Kouchner a apreciat ca, in momentul de fata, cea mai mare criza din lume este cea referitoare la programul nuclear iranian. Este exact ceea ce crede Washingtonul de ani buni, iar declaratiile lui Kouchner au venit in urma amenintarilor din partea Statelor Unite asupra Iranului si a anuntului pregatirii unui plan de atacare al acestei tari.
Nu este lipsit de insemnatate ca aceste consideratii au fost facute inaintea vizitei in Statele Unite a ministrului francez de externe, iar reactia SUA a fost cat se poate de pozitiva, un purtator de cuvant al Casei Albe remarcand "seriozitatea" francezilor.
Un alt semnal al apropierii dintre cele doua tari o reprezinta pozitia presedintelui Sarkozy fata de Turcia. In ultima vreme presedintele francez - un adversar al aderarii Turciei la UE - si-a mai domolit tonul fata de Ankara. SUA sustin integrarea Turciei in Uniunea Europeana, iar Sarkozy s-a declarat dispus sa continue negocierile cu Ankara in anumite conditii, desi in campania electorala spunea cu totul altceva.
Mai mult, recent, ministrul francez al apararii, Herve Morin, si-a exprimat interesul ca Franta sa reintre in Comandamentul Militar al NATO, din care a iesit in anul 1966. Atunci, generalul Charles de Gaulle, nemultumit de atitudinea hegemonica a Statelor Unite, a hotarat ca Franta sa nu mai faca parte din structura militara a NATO. De atunci si pana in prezent relatiile dintre cele doua tari nu au fost dintre cele mai bune, desi, evident, nu a putut fi vorba despre o ruptura. Dar Franta s-a opus, in repetate randuri, la ONU, proiectelor Statelor Unite - ceea ce a provocat multe dureri de cap la Washington.
Morin a precizat recent ca, in schimbul readerarii la NATO, Franta va dori ca SUA sa renunte la obiectiile privind dezvoltarea unei politici proprii de aparare a UE legata de cea a NATO. In ciuda acestor observatii intentia este, potrivit analistilor, o incercare de a repara relatiile dintre Franta si SUA care au fost grav deteriorate dupa declansarea razboiului din Irak. Atunci fostul presedinte francez Jacques Chirac admonesta Romania pentru sprijinul acordat americanilor, afirmand ca "a pierdut o buna oportunitate de a tacea".
Ce poate obtine Franta dintr-o relatie mai buna cu Statele Unite, stiut fiind ca francezii sunt in majoritatea lor antiamericani? In primul rand un castig economic, afirma analistii.
De altfel, Kuchner a vorbit despre cresterea investitiilor franceze in Statele Unite si a investitiilor americane in Franta.
Tendinta reapropierii Frantei de SUA nu este singulara in Europa. Primul pas l-a facut Germania, dupa castigarea alegerilor de catre Angela Merkel. Venirea ei in fruntea guvernului a mai consemnat o tendinta, anume aceea a indepartarii Germaniei de Rusia - cele doua tari avand relatii foarte stranse in timpul cancelarului Gerhard Schr?der.
Franta nu urmeaza intrutotul aceasta tendinta. Ieri seful diplomatiei franceze a vizitat Moscova, inainte de a merge la Washington, principalul subiect al discutiilor fiind dosarul iranian.
Lumea politica mondiala se afla in acest moment intr-o schimbare evidenta. Anul viitor vor avea alegeri prezidentiale atat in SUA, cat si in Rusia. Atat George W. Bush, cat si Vladimir Putin vor parasi prima scena politica. In Europa avem o noua generatie de lideri la Londra, Paris sau Berlin. Tatonarile pentru crearea de aliante si amicitii politice sunt abia la inceput.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
