Obiectivul meu este ca Romania si Bulgaria sa se integreze in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, a declarat ieri comisarul pentru extindere Olli Rehn in timpul audierii sale in plenul Parlamentului European.
Insa el nu a raspuns la "intrebarea de 1.000 de dolari" pusa de europarlamentari: sunt sau nu pregatite cele doua tari sa se integreze la aceasta data si care va fi recomandarea facuta de Comisia Europeana sefilor de state si de guverne din UE in raportul de monitorizare din 16 mai.
Ceea ce a promis comisarul a fost ca raportul de monitorizare al Comisiei Europene va fi unul cat se poate de corect - in conditiile in care cele doua tari au facut progrese considerabile -, iar concluziile sale vor vor fi discutate cu deputatii. Evitand capcanele intinse de deputati, comisarul a mentionat existenta clauzelor de salvgardare din Tratatul de aderare - economica, piata interna, justitie si afaceri interne -, afirmand ca acestea pot fi invocate in momentul in care una dintre tari nu respecta standardele Uniunii.
In privinta sistemului juridic si a combaterii coruptiei - cele mai spinoase probleme indicate de eurodeputati cand vine vorba despre Romania si Bulgaria -, Rehn a recunoscut ca acestea nu pot fi contabilizate in cifre, insa Comisia doreste sa vada ca lucrurile care se fac sunt ireversibile.
"Aceste lucruri sunt in interesul populatiei si al economiilor din cele doua tari. Vom face, la 16 mai, o propunere pentru o decizie echilibrata pentru ca ritmul reformelor sa fie mentinut inainte si dupa aderare", a spus Rehn.
Desi intrebarile adresate comisarului au fost uneori tendentioase, tonul interventiilor a fost incurajator. Grupul liberal a spus ca doreste ca Romania si Bulgaria sa se integreze la 1 ianuarie 2007, iar grupul socialist a afirmat ca cele doua tari sunt binevenite in Uniune la aceeasi data, daca indeplinesc conditiile de aderare.
Cum era de asteptat, raportorul pentru Bulgaria Geoffrey Van Orden a pledat cauza acestei tari, afirmand ca amanarea ar incuraja nationalismul si ar descuraja investitiile, in vreme ce raportorul pentru Romania Pierre Moscovici a amintit progresele Bucurestiului, mai ales in domeniul justitiei si al combaterii coruptiei.
Fara sa se pronunte asupra datei integrarii si fara sa dezvaluie concluziile raportului din 16 mai, Olli Rehn a afirmat ca cele doua tari au aratat determinare in reformarea sistemului juridic, aratand ca Romania face progrese considerabile in acest sens, iar Bulgaria si-a modificat Constitutia, lucru care intareste rolul sistemului juridic. Comisarul nu a raspuns la intrebarea daca cele doua tari vor avea, la data integrarii, pus la punct, in intregime, sistemul juridic - insa a lasat sa se inteleaga ca existenta sistemului clauzelor trebuie sa linisteasca.
Cei mai "ofensivi" s-au aratat a fi deputatii crestin-democrati, mai ales cei germani. Presedintele Comisiei de politica externa, germanul Elmar Book, initiatorul acestei discutii care, in conditiile integrarii celorlalte state, nu a avut loc, nu a primit raspunsurile pe care le dorea.
De asemenea, nu va mai exista nici o discutie despre Romania si Bulgaria pana la raportul din 16 mai - o decizie care are insemnatatea ei, pentru ca in aceasta discutie ultimul cuvant il va avea Comisia. Unii parlamentari, mai ales cei crestin-democrati, si-ar fi dorit ca, dupa audierea de ieri, sa mai existe o dezbatere in Parlament si chiar o rezolutie in acest sens, ceea ce ar fi putut avea drept efect o diluare a insemnatatii raportului din 16 mai.
Discutiile de dinaintea audierilor au aratat o alta dimensiune a dezbaterii, o dimensiune legata de raporturile de putere din sanul institutiilor Uniunii. Este vorba, in primul rand, despre incercarea Parlamentului de a castiga mai multa putere in fata Comisiei - o incercare cu care nu toti europarlamentarii au parut ieri sa fie de acord, daca riscul il reprezinta subminarea pozitiei Romaniei si a Bulgariei.
A demonstrat-o declaratia sefului grupului liberal Graham Watson, care a anticipat corect mersul discutiilor cand, cu cateva ore inainte, afirma: "Sper ca Olli Rehn va spune limpede ca nu are sens sa mai avem inca o dezbatere inainte de 16 mai, demascand sarlatania lui Elmar Brok (presedintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European - n. red.) si a colegilor sai".
El a sintetizat in aceasta afirmatie incercarea crestin-democratilor, mai ales a celor germani (grup din care face parte si Brok), de a produce o dezbatere aprinsa pe marginea integrarii, in conditiile in care Germania este unul dintre cele mai eurosceptice state ale UE.
Watson considera ca Brok doreste sa intensifice dezbaterea pentru a raspunde indoielilor opiniei publice din Germania privind extinderea, mai ales in ceea ce priveste Turcia, si pentru a marca un punct impotriva guvernelor de la Sofia si Bucuresti, care au o orientare mai degraba de centru-stanga decat de centru-dreapta.
Un inalt oficial european, citat de BBC Romania, a declarat ca raportul de la 16 mai va contine oricum o recomandare privind data aderarii, indiferent ca va fi vorba despre 1 ianuarie 2007 sau 2008.
Documentul va explica detaliat ca Romania si Bulgaria risca sa piarda fonduri de milioane de euro daca nu isi stabilesc corect agentiile de plata a subventiilor agricole, dandu-se exemple de clauze de salvgardare care ar putea fi invocate - de exemplu, limitarea exporturilor de carne sau nerecunoasterea hotararilor judecatoresti - in cazul in care nu vor fi realizate progresele necesare in domeniul sigurantei alimentare sau al justitiei.
"Trebuie sa explicam aceste lucruri de pe acum, din motive pedagogice", a afirmat sursa citata, recunoscand insa ca nu exista nici o clauza precisa impotriva coruptiei sau a crimei organizate. iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
