Dupa luni de tacere, nemultumirile Romaniei fata de prevederile proiectului viitoarei Constitutii europene incep sa iasa, timid, la iveala. Fara nici un cuvant de spus la Conferinta Interguvernamentala - care, incepand din 4 octombrie va incepe dezabaterea proiectul Constitutiei - neinvitate, saptamana trecuta, la reuniunea de la Praga a 15 tari mai mici care au incercat sa alcatuiasca un plan de bataie comun impotriva proiectului ale carui prevederi le dezavantajeaza, autoritatile de la Bucuresti isi ascund cu greu frustrarile. Ministru de externe Mircea Geoana, aflat la sfarsitul saptamanii la Roma a exprimat, pentru prima oara public, o parte din aceste nemultumiri. Romania ar dori modificarea modului de reprezentare in Parlamentul European, modificarea ponderii votului in Consiliul European (sefii de state si de guverne) si modificarea ponderii votului in Consiliul de ministri. Desi Geoana spune ca Romania nu doreste (nu ar putea-o face nici daca ar dori) redeschiderea negocierilor pe subiectele convenite deja ci doar "clarificarea unor formulari ambigue sau incomplete" din proiect, problemele ridicate de seful diplomatiei sunt unele dintre cele mai spinoase si au suscitat nemultumirile multora dintre viitorii membri ai UE. Concret, in decembrie 2000 la Nisa, unde s-a creionat viitoarea arhitectura a unei Uniuni Europene largite la 27 de state, noii membri primeau niste drepturi care in actualul proiect al Constitutiei sunt anulate. Bunaoara, Romania - ca de altfel oricare dintre membrii UE - avea dreptul sa fie reprezentanta in Comisia Europeana (executivul UE) de un comisar; avea dreptul sa trimita in Parlemerntul European 33 de parlamentari; votul in consiliul sefilor de state si de guverne era proportional cu numarul locuitorilor. O tara relativ mare, Romania era avantajata de acest montaj. Nimic nu mai este valabil in proiectul Constitutiei - care nici macar nu mentioneaza Romania ca membru al UE in 2009, data la care Constitutia ar urma sa intre efectiv in vigoare. Proiectul de tratat reduce numarul de comisari europeni de la 20 in prezent la 15 - lucru perfect explicabil, pentru ca o Comisie cu 25 si apoi 27 de membri ar fi esuat intr-o birocratie sufocanta. Numai ca tarile cu influenta din UE vor fi reprezentate de un comisar in vreme ce tarile fara influenta, intre care si Romania, isi vor imparti cate un post de comisar. Nici pe numarul de eurodeputati Romania nu mai este sigura: proiectul limiteaza la 700 numarul de deputati din Parlamentul European ceea ce inseamna ca si aici vom pierde (deocamdata nu se stie cat). Un numar de 15 tari membre sau viitoare membre ale UE s-au intalnit la Praga saptamana trecuta pentru a pune la punct un plan de bataie impotriva proiectului, considerand ca acesta avantajeaza tarile cu influenta. Conferinta interguvernamentala de la Roma va fi una cat se poate de animata si nu lipsita de surprize. Din pacate, ca de multe ori Romania va privi de pe margine - in ciuda faptului ca Geoana promite ca Romania va fi un observator "activ." Pe de alta parte seful diplomatiei a promis la Roma ca Romania va incepe "asaltul final" in privinta integrarii in UE aratand ca administratia are un plan " foarte agresiv" in aceasta privinta. Potrivit lui Geoana, in timpul presedintiei italiene a UE (pana la 31 decembrie) Romania ar urma sa mai incheie inca cinci- sase capitole de negociere pe langa cele 21 deja inchise lucru care va face foarte plauzibila inchiderea negocierilor in 2004, fara de care integrarea in 2007 nu este decat o iluzie. iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
