Dupa ce a fost condamnat in justitie pentru refuzul de a face publice informatii legate de interceptarile telefonice, procurorul general al Romaniei s-a conformat ieri, marturisind cate autorizatii de ascultare a dat Ministerul Public.
Numai in cursul anului trecut Ministerul Public a dat peste 2500 de autorizatii de inregistrari audio si video. Potrivit procurorului general Ilie Botos, acestea au constituit probe in dosare penale. In baza acestor inregistrari, au fost trimise in judecata 620 de persoane interceptate. Informatiile procurorului general au vizat numai cazurile de interceptare autorizate de Ministerul Public motivand ca nu poate furniza informatii care sunt in custodia serviciilor de informatii.
Scandalul iacultarii telefoanelor, castigat de civici
Ministerul Public a transmis ieri Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki (APADOR-CH) datele solicitate de aceasta organizatie, conformandu-se astfel sentintei judecatoresti prin care Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie este obligat sa comunice informatii privind interceptarea telefoanelor si supravegherea persoanelor. Sentinta justitiei reprezinta prima victorie a societatii civile - in speta a APADOR -CH - in fata autoritatile, care de-a lungul timpului au dovedit ostilitate in a dat publicitatii orice informatie legata de interceptarile telefonice. Initial, Parchetul a respins cererea APADOR-CH, privind numarul persoanelor interceptate. Asociatia ceruse aceste informatii in baza legii liberului acces la informatiile publice. Refuzata de Parchet, APADOR-CH s- adresat justitiei. In urma cu aproape doua saptamani, Tribunalul Bucuresti l-a condamnat pe procurorul general la plata unei amenzi civile de 500 de lei pe zi, incepand din 30 august 2003 - cand a fost numit in functie, pana va furniza asocieatiei informatiile solicitate.
Botos: Prea putine interceptari
O prima categorie de date solicitate de asociatia APADOR-CH se refera la autorizatiile pe care unitatile de parchet le-au acordat pentru efectuarea unor inregistrari audio sau video, in perioada 1996-2002. Procurorul general Botos spune ca in ultimii sapte ani s-a stabilit ca au fost acordate in total 5.489 de astfel de autorizatii - ceea ce, in opinia lui, reprezinta un procent infim raportat la numarul de dosare solutionate de procurori in acest interval, respectiv peste 3,6 milioane de cazuri. Procurorul general al Romaniei spune ca numarul autorizatiilor acordate a crescut an de an, in relatie directa cu evolutia ascendenta a starii infractionale in domeniile mentionate, dar si cu constituirea structurilor specializate ale parchetului pentru combaterea criminalitatii organizate (trafic de droguri si de persoane, spalarea banilor, coruptia, infractiuni din domeniul financiar-bancar). Daca in 1996 Parchetul a emis doua autorizatii in astfel de cazuri, in anul 2002 numarul a ajuns la 2.581.
Parchetul, obligat sa-si anunte "tinta" ca a urmarit-o
"In legatura cu informarea de catre Parchet a persoanelor care au fost supravegheate, precizez ca reglemetarile legale in vigoare in acea perioada nu impuneau institutiei sa comunice persoanelor interceptate faptul ca au fost inregistrate, ci doar acelora in care se utilizau informatiile ca mijloc de proba", a declarat Ilie Botos. El a adaugat ca legislatia actuala impune Parchetului sa comunice interceparile incidentale. In legatura cu mandatele eliberate de Parchet pentru indeplinirea unor activitati prevazute de Legea 51/1991 privind siguranta nationala, Botos sustine ca la cererea organelor si structurilor cu atributii in domeniu sinteza comunicata APADOR-CH are un caracter limitat, furnizarea altor detalii contravenind dispozitiilor Legii 182/2002 referitoare la protectia informatiilor clasificate, precum si cerintelor impuse de reglementarile specifice ale NATO, pe care Romania si le-a asumat fara rezerve in procesul aderarii. Procurorul general al Romaniei a afirmat ca, in perioada 1991-2002, Serviciul Roman de Informatii a realizat 14.267 de interceptari, dintre acestea fiind utilizate in dosare penale. "In legatura cu finalitatea judiciara a activitatilor autorizate prin mandatele eliberate de Ministerul Public a organelor si structurilor cu atributii in domeniul sigurantei nationale nu avem efectiv posibilitatea sa comunicam catre APADOR-CH un raspuns, deoarece sesizarile formulate de aceste institutii cu privire la comiterea unor infractiuni nu se refera in mod explicit nici la sursele si nici la mijloacele de obtinere a informatiilor, deni nici la mandatele in discutie", a declarat Botos. Procurorul general a spus ca doar institutiilre specializate sunt in masura sa comunice aceste informatii, in limitele prevazute de lege. Cu privire la plangerile impotriva mandatelor emise in baza articolului 13 din Legea 51/1991 - mandate de interceptare telefonica - Botos precizeaza ca Ministerul Public nu detine evidenta acestor actiuni si ca pot fi adresate intrebari comisiilor de resort ale Parlamentului. mirela.luca@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
