Prima pagina

Aspiratiile Romaniei la UE ar putea intra in conflict cu interesele Timisoarei, scrie Wall Street Journal

12.07.2004, 00:00 80



Wall Street Journal Europe, editia continentala a celui mai cunoscut ziar de business din lume, a publicat saptamana trecuta un articol pe prima pagina despre sectorul IT din Timisoara. Astfel de articole apar foarte rar. In pagina 2, in aceeasi editie, a aparut un material despre problemele privind libertatea presei in Romania. Mai jos va prezentam articolul despre sectorul IT.



Timisoara, Romania- In acest oras transilvanean de unde a izbucnit revolutia din 1989 care a prabusit dictatura romaneasca, zeci de tineri ingineri software stau aplecati asupra computerelor intr-un cartier care inca mai poarta urmele gloantelor de la revolutie. Uriasul abator care domina odata economia locala e umbrit acum de prezenta producatorilor de tehnologie avansata, ca Alcatel, Siemens si Solectron.



Dar Mircea Stoinescu, un inginer software in varsta de 22 de ani, imbracat intr-un costum Hugo Boss cu eticheta uitata pe maneca, spune ca ar da oricand birourile timisorene pe Silicon Valley. "De ce as astepta aici inca 20 de ani sa creasca salariile, cand pot obtine ce vreau chiar maine?" spune el. "Vreau un Opel Astra si il vreau acum."



Boom-ul outsourcingului a transformat orasul: dar acum, harta schimbatoare a Europei ar putea sa duca la o miscare retrograda. Timisoara a petrecut ani intregi promovandu-se cu succes drept business center cu o oferta de ingineri talentati si o locatie ideala intre Est si Vest. Cam 5.000 de companii straine s-au mutat aici si multe altele sunt pe drum.



Eforturile sustinute ale Romaniei de a adera la UE in 2007 ar putea determina abandonarea multor stimuli care au atras investitiile straine in zona- inclusiv impozitul nul pe venit, facilitate acordata inginerilor din industria software. Autoritatile din oras sunt ingrijorate de eventualitatea unei scurgeri de materie cenusie de pe strazile Timisoarei, mai ceva decat s-a intamplat in 1989, cand 150.000 de demonstranti triumfatori au desfasurat drapelul deasupra cladirii operei, proclamand primul oras democrati din toata tara.



Deja in zona salariile sunt in usoara crestere si unele multinationale avertizeaza ca se vor muta catre Est, in Ucraina, Rusia si China, daca orasul nu poate sa isi pastreze avantajele competitive. Liderii tehnologiei informationale din Romania spun ca aproape o treime din profesionistii din domeniu au plecat in cursul anilor trecuti, ademeniti de sansa de a-si inzeci castigurile.



Grupul german Siemens a ales Timisoara in defavoarea altor locatii, inclusiv India, ca loc unde sa isi produca componentele automobilistice. Managerul de proiect actual Thorsten Kupitz, spune ca este doar o problema de timp pana cand salariile vor creste in asemenea masura incat sa determine plecarea Siemens din zona. "Eu zic ca va mai dura intre 5 si 10 ani", a spus Kupitz.



Provocarile cu care se confrunta Timisoara fac parte din vanatoarea de salarii minime, ca in cazul fabricilor mexicane, care care au atras locuri de munca din Detroit si Raleigh , Carolina de Nord, preferate in fata Chinei, de exemplu. Orasele care se inghesuie sa prinda o bucatica din actiunea globala, pot sa-si vada sansele spulberate imediat ce o tara din apropiere da semne ca ar accepta salarii mai mici.



"Aici ar putea fi un Silicon Valley al Romaniei" spune Dan Bedros, CEO la filiala Alcatel din Romania, care si-a petrecut ultimii 15 ani ca sa atinga acest scop. "Dar ar putea sa si esueze", admite el. "Daca devenim doar un centru ieftin de outsourcing, riscam sa depasim doar cu putin statutul de natiune de fermieri. Asta ar fi un dezastru pentru tara mea" , a conchis Bedros.



Bedros- numit de localnici, inclusiv de adevaratul primar, "primarul Timisoarei"- este persoana cu influenta directa in transformarea orasului. Designer al primului computer romanesc, el i-a atras la Timisoara pe francezii de la Alcatel in 1991 si a reusit sa obtina scutirea de la plata impozitului pe venit a inginerilor din domeniul IT. Tot el i-a convins pe membrii consiliului local de necesitatea unui incubator de software si a ajutat la transformarea unui fost sediu al partidului comunist intr-un centru de conferinte. Mai recent, a depus eforturi pentru infiintarea primului teren de golf cu 18 gauri din Timisoara.



Timisoara, oras cu canale serpuitoare si piete impozante, este cunoscut sub numele de "mica Viena", datorita arhitecturii sale in stil baroc. Primul oras european care a beneficiat de iluminatul electric al strazilor in 1881, a fost dintotdeauna mai orientat spre exterior decat restul tarii. In timpul razboiului rece, aici se ingramadeau romanii pentru a cumpara blugi Levi's de pe piata neagra si copii din interzisul roman al lui George Orwell, "1984", marfuri de contrabanda din fosta Iugoslavie. In timp ce, la acea vreme, televiziunea de stat consta in doua canale care transmiteau discursurile fostului dictator Nicolae Ceausescu, localnicii Timisoarei se uitau la CNN, folosind antene satelit artizanale ascunse pe acoperisuri.



Alte tari est-europene, cum ar fi Ungaria si Republica Ceha, care au aderat de curand la Uniunea Europeana, au beneficiat de un influx de investitii straine superior. Dar Romania are avantajul costurilor scazute si a atras tot mai multe din aceste investitii, pe masura ce salariile din aceste tari au crescut. Salariul mediu lunar din Ungaria a crescut cu 20% in ultimii doi ani, ajungand la nivelul de 603 euro, in timp ce salariul mediu in Romania nu reprezinta inca decat un sfert din aceasta suma.



In prezent, nerabdarea cauzata de salariile scazute se face simtita la Universitatea Politehnica din Timisoara, ai carei talentati absolventi sunt promotorii progresului tehnologic al orasului. Ioan Jurca, profesorul de inginerie al lui Stoinescu, deplange exodul tinerilor ingineri straluciti. Dar recunoaste ca fiicele lui, ambele cu doctorat in inginerie, s-au stabilit de curand la Lausanne, Elvetia. "Tinerii cauta cele mai bune oportunitati", spune el.



Stoinescu, student la politehnica, care lucreaza in acelasi timp part-time ca trainer in programare, si-a inceput pregatirea la varsta de 12 ani, citind romanele lui Jane Austen pentru a-i putea impresiona pe potentialii angajatori de la Microsoft Corp. sau International Business Machines Corp. "Poti sa pierzi sau sa castigi, iar eu vreau sa castig", spune el. "Asta inseamna ca am nevoie de mai mult decat imi poate oferi Timisoara, in acest moment".



Bedros estimeaza ca 2.000 din cei 6.000 de profesionisti IT din Romania au emigrat anul trecut, cu toate ca tendinta s-a mai temperat, o data cu restrictionarea pietei globale a fortei de munca . Potrivit unor oficiali Microsoft, inginerii romani formeaza unul dintre cele mai mari grupuri de straini care lucreaza la sediul Microsoft din Redmond, Washington.



Cererea pentru inginerii care au ramas in tara este atat de mare, incat directorii unora din cele mai mari companii din Timisoara au incheiat un acord informal pentru a nu-si lua unul altuia inginerii de varf. Managerii spun ca este o practica raspandita ca, in momentul in care un inginer de top de la o companie concurenta vine in cautarea unei slujbe, sa telefoneze rivalului pentru a-l informa. Ei afirma ca este o masura de politete pe care au gasit-o in urma cu cativa ani, pentru a mentine relatii bune cu companiile rivale, intr-o comunitate de afaceri restransa. Acesta este insa, in acelasi timp, un mod de a submina concurenta si de a mentine la un nivel si asa destul de scazut salariile inginerilor.



"Acest aranjament nu suna prea american, dar ne respectam unii pe altii si incercam sa lucram intr-un mod mai putin agresiv- nu exista nici un motiv pentru ca, in acest oras, companiile sa duca un razboi un aimpotriva celeilalte", afirma Bedros. Experti in legislatia romaneasca sustin ca aranjamentul este legal.



Diferenta intre salariile strainilor si cele din Romania creeaza tensiuni in afara locului de munca. Jason Waterman, conducator de echipa la Siemens, spune ca nu obisnuieste sa-i invite pe managerii romani in locuri precum Lloyd's, un resturant cu vedere la piata principala din Timisoara, unde revolutionarii au tinut piept politiei in 1989. Pretul ridicat al delicateselor straine, cum ar fi ciupercile umplute sau filet mignon, ar crea o anumita jena la momentul platii. "Se face simtita o diferenta de statut social intre noi si romani", a declarat Waterman, originar din Michigan, in varsta de 34 de ani.



La inceput, Waterman nu-i incuraja pe angajatii romani sa mearga in strainatate in interes de afaceri, de teama ca ar putea compara salariile lor cu cele ale altor angajati. Solectron a inceput sa-si instruiasca angajatii la nivel local pentru ca un grup de ingineri, dupa ce s-au intors din Germania, au cerut o majorare de salarii, la nivelul colegilor lor din Germania. "Le-am reamintit ca tocmai costul scazut al muncii a adus Solectron la Timisoara", a declarat Liana Brasoveanu, seful departamentului de resurse umane al Solectron Romania.



Deocamdata, salariile au ramas la un nivel competitiv pentru angajatori, iar investitiile au continuat sa curga. Siemens a anuntat recent ca planuieste sa dubleze numarul inginerilor de software angajati, de la 500 la 1.000. MIcrosoft si Cisco Systems Inc si-au deschis recent propriile centre de training.



Conducatorii romani spun ca, in timp ce restul tarii se lupta sa scape de stereotipul de coruptie, Timisoara a atras aproape 1 miliard de euro in investitii straine, in ultimii opt ani. Aceasta inseamna circa 10% din totalul investitiilor pe tara pentru acea perioada, potrivit primariei Timisoarei. Rata somajului in acest oras este de 3%, comparativ cu media nationala de 8%.





Avantajele orasului-amenintate



Unele din aceste avantaje, cu care orasul atrage investitiile straine, ar putea fi sacrificate daca Romania isi continua demersurile de aderare la Uniunea Europeana. De exemplu, se va renunta la diverse avantaje fiscale, cum ar fi scutirea temporara de la plata impozitului, pe o perioada de 5-10 ani, pentru efectuarea unei investitii. Ar putea sa se renunte si la oferirea de locatii gratuite pentru dezvoltarea companiilor.



La hotelul Continental din Timisoara-unde se intalneau odinioara generalii comunisti - Bedros i-a invitat recent pe edilii orasului, pentru a dezbate mentinerea atractiei Timisoarei pentru investitorii straini. Cei sase oameni care conduc orasul- inclusiv presedintele consiliului judetean si rectorul universitatii- au afirmat ca se tem de un exod al creierelor pana in 2010, cand romanilor li se va permite, probabil, sa locuiasca si sa lucreze in orice tara din Uniunea Europeana.



"Noi romanii suntem latini, sentimentali si ne-ar placea sa credem ca tinerii vor ramane aici", a afirmat Constantin Ostafciuc, vice-presedinte al consiliului local."Tinerii de azi sunt nerabdatori si noi trebuie sa-i convingem ca au un viitor aici, altfel cei mai buni vor pleca", a raspuns Bedros.



Ciprian Jichici, un director regional al Microsoft,an varsta de numai 24 ani, a precizat ca intentioneaza sa ramana in tara atat din motive patriotice, cat si datorita unor motive practice. "Sunt un idealist" a spus Jichici. "De ce as vrea sa plec?". Potrivit lui Jichici, costul locuirii in Timisoara este foarte redus, iar salariul lui din acest oras ii permite sa-si cumpere de trei ori mai multe lucuri decat ar putea sa-si cumpere daca ar locui in Silicon Valley.



Walter Celglia, directorul fabricii Solectron, se arata ingrijorat de competitia venita din partea companiilor chineze. Solectron a venit in Timisoara in 1998 datorita lucratorilor talentati de care compania avea nevoie pentru asamblarea echipamentelor hi tech. "cea mai mare temere a mea este ca managerii din Statele Unite vor compara productivitatea noastra cu cea din China si vor muta fabrica acolo" a declarat Celglia.



Taxele pe bunurile importate si costurile livrarii marfurilor din China in Europa continua insa sa faca imposibila realizarea de economii. Totusi, Celglia i-a inlocuit recent pe managerii straini de la conducerea operatiunilor din Romania cu manageri romani pentru a motiva mai bine angajatii si a mari productivitatea. "Trebuie sa cream aici un avantaj din punct de vedere al costurilor prin imbunatatirea abilitatilor angajatilor nostri" a spus Celglia. "Cea mai mare greseala pe care o fac companiile straine este sa se concentreze doar pe forta de munca ieftina" a conchis el.





Articol tradus de:



Andreea Paun, Ioana Leaua, Catalin Ciocan

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO