Cursul leului va fi mai zburdalnic in 2005, amintind pietei de existenta unui risc valutar din ce in ce mai ignorat in ultima vreme, fara ca aceasta sa insemne intreruperea tendintei de apreciere reala a monedei nationale.
"Vom lasa o mai mare variabilitate a cursului, care sa se adreseze riscurilor legate de liberalizarea contului de capital", a declarat ieri Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, la conferinta "Procesul de convergenta in cadrul UE".
In acelasi timp, seful bancii centrale spune ca variatia anuala a cursului va fi "mult mai mica" decat in trecut, datorita scaderii inflatiei la 6-7%. Adica deprecierea leului va fi anul viitor cu mult sub acest nivel mai scazut al inflatiei. La sfarsitul lui august, variatia anuala a cursului leu/euro era de 9,9%.
Cum ar putea arata aceasta combinatie intre o variabiliate mare a cursului si continuarea aprecierii reale a leului? Sub forma unor episoade de apreciere chiar in termeni nominali a monedei nationale, cu cotatii revenite la niveluri spre 39.000 de lei pentru un euro, de exemplu, alternate cu cresteri ale cursului astfel incat pe medie sa rezulte o anumita depreciere nominala.
Cert este ca dupa noua luni si jumatate din acest an, aprecierea reala a leului fata de cosul de valute euro/dolar este mai mare de 4%, adica peste limita superioara a intervalului de 2-4 puncte procentuale indicat de BNR ca ghid pentru evolutia cursului de schimb.
"Nu vad de ce sa n-o pastram pana la sfarsitul anului", spune Isarescu. El considera "remarcabila" cresterea productivitatii muncii, ceea ce lasa destul loc pentru continuarea aprecierii reale a leului, pe langa cresterea reala a salariilor.
Guvernatorul nu vede intemeiata nici o motivatie pentru a spune ca aprecierea in termeni reali a leului (depreciere cu mult sub rata inflatiei) ii jeneaza foarte mult pe exportatori la nivelul competitivitatii.
Pe de alta parte, el avertizeaza ca Romania inca are o problema de control al deficitului extern. "Nu avem garantia ca deficitul de cont curent pe 2004 va fi sub 6% din PIB, dar nici nu poate depasi cu mult acest nivel", a declarat Mugur Isarescu.
Seful bancii centrale se teme de un scenariu in care deficitul extern ar creste spre zone nesustenabile si cum deficitul bugetar este deja strans, nemaipermitand folosirea parghiei fiscale pentru ajustarea dezechilibrului extern, BNR s-ar putea confrunta cu un curent de opinie in favoarea deprecierii leului ca solutie la aceasta problema.
"Voi spune un <nu> hotarat tentatiei de a se apela la deprecierea leului pentru stimularea exporturilor", a declarat Isarescu.
El se asteapta ca exportatorii sa continue sa ceara astfel de stimulente cu care s-au obisnuit in trecut, ceea ce ar conduce insa la potentiale presiuni inflationiste. Derapaje la nivelul inflatiei pot fi determinate si de cresteri salariale excesive in sectorul public si nu numai, pe fondul tendintei de majorare a salariului minim pe economie.
"Trebuie sa aratam in mod repetat opiniei publice care sunt avantajele inflatiei scazute. Ar fi mult mai rau decat la vecini sa inregistram derapaje pentru ca avem deja o intarziere remarcabila", a spus Isarescu.
Surse persistente de inflatie
In conditiile in care Romania este codasa la reducerea inflatiei, guvernatorul BNR este prudent in privinta perspectivelor de stabilizare a acesteia la niveluri coborate.
"Continuand tendinta actuala, nu putem consolida inflatia la nivelul din UE mai devreme de 3-5 ani. Dupa ce ajunge la 3% va mai fi nevoie de 2-3 ani pentru ca atat noi cat si partenerii straini sa creada ca este adevarata si nu fortat redusa", spune Mugur Isarescu.
De unde se pot realimenta presiunile inflationiste? In primul rand din zona preturilor administrate, cu pondere inca mare si a caror majorare pana la nivelurile internationale este prevazuta sa continue pana in 2006. "Aceste majorari vor induce inflatie atat direct cat si indirect, prin efectul de antrenare, pentru cel putin 3 ani", estimeaza Isarescu.
In plus, preturile la servicii sunt cu mult sub medie UE, iar procesul de egalizare se va prelungi in timp. "Cred ca in urmatorii cinci ani, cresterile de preturi din aceasta zona vor aduna 2-3 puncte procentuale la rata inflatiei", afirma guvernatorul.
Tocmai din aceste doua zone au aparut si "galmele" inregistrate de curba dezinflatiei din vara lui 2003 si pana in vara lui 2004.
Nu in ultimul rand, Isarescu a reamintit "sursa adanca a inflatiei": arieratele. "Acestea provoaca functionarea ineficienta a tuturor pietelor prin hazardul moral creat", a mai spus guvernatorul BNR.
Tintele bancii centrale
BNR are certitudinea ca 2004 se va incheia cu o inflatie in jur de 9% decembrie la decembrie.
In 2005, banca centrala va "tinti" o rata a inflatiei in marja de 6-7%, pentru ca in 2006 intervalul sa coboare la 4-5%.
"BNR va trece efectiv la tintirea inflatiei din vara anului viitor, dupa doua trimestre de exercitiu in care vor fi validate modelele macroeconomice folosite pentru prognoze", a declarat Mugur Isarescu.
El spune ca reducerea diferentialului de dobanda dintre piata interna si pietele externe va reprezenta cea mai mare problema in perioada urmatoare, din cauza riscului intrarilor de capital speculativ, fiind necesar ca procesul sa aiba loc fara periclitarea dezinflatiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
