Capitalul strain subscris in companii romanesti s-a concentrat anul trecut in sectoare strategice ale economiei precum industria petroliera, auto, telecom, banci, siderurgie sau materiale de constructii, ceea ce indica o diferenta structurala fata de anii anteriori.
Investitorii straini au intrat cu indrazneala in industriile intensive din punct de vedere al capitalului, cu ponderi importante la formarea Produsului Intern Brut al Romaniei, achizitiile si majorarile de capital in companii romanesti atingand valori record.
OMV (Austria) si Renault (Franta) domina topul subscrierilor de capital strain in companii romanesti, care au ajuns la un nivel de 2,25 miliarde euro la finele lui 2004, in crestere cu 46%, conform datelor furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC).
Oficialii Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS) estimeaza un varf al investitiilor straine in 2004 la 3,7 miliarde euro, dublu fata de anul anterior. Pentru acest an, este prognozat un nivel de 3,1 miliarde euro.
Daca in alti ani cifrele aratau sec lipsa de interes a investitorilor strategici fata de piata romaneasca, acum statisticile si realitatea vorbesc despre acelasi lucru: fabricile, rafinariile, combinatele siderurgice, bancile, lanturile de retail sau operatorii de telefonie sunt in cea mai mare lor parte in portofoliul unor jucatori de talie internationala.
Fluxul de capital din Occident a revigorat principalii actori ai economiei - Petrom, BCR, Sidex sau Dacia, la care se vor adauga in perioada urmatoare Electrica, Distrigaz Sud si Distrigaz Nord.
Privatizarea celei mai mari companii romanesti - firma petroliera Petrom SA a fost tranzactia care a miscat faliile economiei nationale.
OMV a platit statului roman 669 milioane euro pentru achizitia unei treimi din actiunile companiei petroliere si a participat cu un aport de capital de 830 milioane euro pentru a-si majora detinerea pana la 51%.
Afacerea Petrom - OMV este in topul fuziunilor si achizitiilor din Europa Centrala si de Est. Majorarea capitalului Petrom de catre OMV a adus capitalizarea bursiera a Petrom la Bucuresti la nivelul cumparatorului, de circa 6,7 miliarde euro.
In plus, tranzactia a propulsat Austria pe locul doi in topul tarilor de rezidenta a investitorilor, conform datelor ONRC.
Producatorul francez Renault, proprietarul fabricii de automobile Dacia Pitesti din 1999, a pompat in 2004 cei mai multi bani de la venirea sa in Romania. Prin doua majorari succesive de capital, investitia Renault la Dacia s-a ridicat la 218 milioane euro, valoare anuala record fata de anii anteriori. Fondurile au fost folosite pentru implementarea proiectului Logan, prima masina complet noua produsa la Pitesti de la venirea francezilor.
O alta majorare de capital record a fost cea operata de catre operatorul de telefonie mobila Telemobil pentru dezvoltarea retelei Zapp, valoarea ridicandu-se la 217,4 milioane euro.
Giganti europeni precum Enel (Italia), Gaz de France (Franta) si E.ON (Germania) au intrat in forta pe piata energiei din Romania, castigand licitatiile pentru privatizarea unor distributii de gaze si de electricitate. Aceste tranzactii semnate anul trecut nu au intrat nici pana acum in forta, astfel incat aportul de capital al acestor investitori va fi contabilizat in acest an.
Toti acesti investitori strategici cauta sa se pozitioneze cat mai bine pe cea de-a doua piata din regiune ca marime si cu spectrul aderarii la Uniunea Europeana foarte aproape.
Pe piata bancara, banca ungara OTP a cumparat RoBank si a pus piciorul in Romania, moment tatonat in ultimii ani. Tot aici, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si International Finance Corporation (divizia de investitii a Bancii Mondiale) au intrat ca actionari la cea mai mare banca din sistemul local - Banca Comerciala Romana (BCR).
Operatorul german de retail Kaufland a facut o subscriere de capital de 48 milioane euro pentru dezvoltarea unei retele in Romania.
Dinu Patriciu, presedintele si principalul actionar al grupului petrolier Rompetrol, a fost fortat sa-si mute sediul fiscal din Olanda in Romania la finele anului trecut pentru ca grupul sau nu era incadrat ca holding de legislatia fiscala a statului membru al Uniunii Europene. Astfel, a infiintat Rompetrol Financial Group SRL cu o subscriere de capital de 73 mil. euro, noua companie urmand sa fie "veriga de legatura" intre companiile grupului si Rompetrol Group BV.
Sectorul siderurgic a fost si el "tinta" capitalului strain rulat in special de grupul anglo - indian Ispat si rusii de la TMK, ce au preluat Combinatul Siderurgic Resita (CSR).
Pe de alta parte, grupul german de materiale de constructii HeidelbergCement si-a regrupat operatiunile locale, unindu-si companiile de pe pietele cimentului, betoanelor si agregatelor intr-o structura integrata de tip holding - Carpatcement Holding SA.
Investitii straine de peste 10 miliarde euro
Valoarea capitalului social subscris dupa participarea investitorilor straini in companii indica la finele anului trecut un sold existent de 9,95 miliarde euro in 107.398 de companii.
Pe sectorul bancar, activeaza de asemenea investitori strategici puternici. Grupul financiar francez Societe Generale, Raiffeisen Bank - Austria, noi intratii de la OTP sau italienii de la Unicredit au ocupat pozitii pe piata locala.
SocGen a preluat Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD), a doua banca din sistemul local.
Privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni, unde tocmai a fost desemnat consultantul ce va asista statul la acest proces, si intrarea unui investitor strategic la Banca Comerciala Romana, cea mai mare banca de pe piata romaneasca, este de asteptat sa aduca noi intrari de capital strain si o "limpezire" a pietei la varf.
Cimentul a atras 800 mil. euro
Cei trei jucatori internationali, care isi impart acum piata interna in mod aproape egal, au intrat in perioada 1997 - 1998. Industria cimentului s-a privatizat atunci in aproape jumatate de an.
O industrie capital intensiva a atras in interval de circa sapte ani aproximativ 800 milioane de euro din partea Lafarge (Franta), Holcim (Elvetia) si HeidelbergCement (Germania) in operatiuni de producere a cimentului, betoanelor si agregatelor.
Fiecare dintre cei trei investitori are in proprietate cate trei fabrici de ciment, pe o piata cu vanzari anuale estimate la 250 milioane euro.
Retailul, printre perfomeri
Lanturile de retail straine au intrat in Romania din 1996 incoace si au investit circa 800 milioane euro in dezvoltarea unei noi forme de comert. Operatori precum Metro, Carrefour, Cora, Selgros, Billa si altii au construit retele de retail pe o piata in care desantul de investitori continua.
Operatorii germani Kaufland si Tengelmann au anuntat planuri masive de investitii in urmatorii ani, in valoare de 500 milioane euro, respectiv 200 milioane euro. Este asteptata si intrarea altor jucatori europeni de calibru pana la intrarea Romaniei in Uniunea Europeana pe segmente nesaturate inca ale pietei de profil.
Auto, catalizator pentru un miliard de euro
Intrarea grupului francez Renault in 1999 a dat un impuls suplimentar evolutia industriei de automobile. Preluarea uzinelor Dacia Pitesti de catre Renault si angajamentul de a dezvolta noi modele sub marca Dacia a ridicat miza investitiilor la un nivel ce trece de un miliard de euro.
Programul de investitii derulat la Pitesti, inclusiv lansarea modelului Logan, a atras ca un magnet investitii din partea producatorilor straini de componente auto, care s-au pozitionat sau se pozitioneaza ca furnizori ai grupului francez.
Companii precum Continental, Delphi Packard, INA Schaeffler, Draexlmaier, Sumitomo sau Yazaki au investit in fabrici de componente auto in Romania.
Telecom
Investitorii straini au pompat in zona de IT&C, creditata ca una dintre industriile cu o rata mare de dezvoltare in viitor, minim doua miliarde euro in ultimii 12 ani, conform unor estimari pe baza datelor din piata.
OTE, actionarul majoritar de la Romtelecom, operatorii de telefonie mobila Connex, Orange si Zapp au beneficiat de importante aporturi de capital strain.
Ce domenii sunt de viitor
Domeniile preferate de investitori vor fi dintre cele care utilizeaza forta de munca in regim intensiv, inclusiv firmele din domeniul tehnologiei informatiei care folosesc forta de munca cu grad inalt de calificare, dar si sectorul utilitatilor - distributie de electricitate, gaze, apa - vor atrage investitorii pe masura deschiderii acestor sectoare si oferirii la privatizare a societatilor din sector, spun analistii.
Banci si asigurari, energie, auto, constructii, metalurgie, siderurgie si, eventual, multe din industriile conexe acestor sectoare. Acesta este topul preferintelor investitorilor straini.
Sectorul serviciilor financiare in general si cel bancar in particular sa fie pe o curba de crestere care sa depaseasca rata de crestere a PIB in urmatorii ani, estimau la finele anului trecut experti din cadrul firmei PricewaterhouseCoopers, cea mai mare firma de audit si consultanta din lume.
Lansarea privatizarilor din domeniul productiei de energie electric, incluzand aici si societatile mixte din domeniu care se bazeaza pe dezvoltari de tip greenfield, vor conduce - in cazul in care vor fi incheiate cu succes - la investitii masive.
O pondere importanta din numarul companiilor care au facut investitii straine peste un milion de euro in ultimul semestru au avut-o sectoarele mai putin spectaculoase pana acum: industria agro-alimentara -5%, sectorul medical -4%, metalurgia -5%.
Este de asteptat ca nivelul investitiilor straine directe sa inregistreze o crestere, in linie cu perceptia din ce in ce mai buna cu privire la stabilitatea politica si economica cu impact direct asupra perceptiei riscului asociat unei investitii in Romania.
In industria alimentara, Nestle Romania a fost anul trecut compania care a facut cea mai mare majorare de capital social, de aproape 9 milioane de euro. Majorarea de capital a avut loc in luna decembrie si are ca scop continuarea investitiilor pe piata romaneasasca, in principal in fabrica de napolitane Joe de la Timisoara. Astfel, incepand din acest an, in fabrica Joe din Timisoara in afara de napolitane vor fi realizate si alte produse sub aceasta marca. De asemenea, potrivit lui Paul Nuber, directorul general al Nestle Romania, vor fi aduse si produse in Romania si alte game de produse din portofoliul companiei elvetiene, iar compania exploreaza si noi posibilitati de afaceri pe piata romaneasca. Nestle Romania a ajuns anul trecut la o cifra de afaceri de 62 de milaione de euro dupa o crestere de 52% fata de anul 2003. O alta companie din industria alimentara care si-a majorat semnificativ capitalul social a fost Chipita Romania, care operat o majorare de peste 3,5 milioane de euro in luna aprilie a anului trecut, potrivit datelor ONRC. Banii au fost utilizati pentru extinderea capacitatilor de productie, prin achizitionarea unei linii de croissante mici. Chipita Romania are o cifra de afaceri de circa 20 de milioane de euro pe piata romaneasca. Dintre multinationalele de bunuri de larg consum, cea mai mare majorare de capital a fost facuta de Unilever South Central Europe, de peste 11 milioane de euro. Compania USCE cuprinde mai multe tari din regiunea Balcanilor (Albania, Bulgaria, Bosnia-Heregovina, Macedonia, Moldova, Romania si Serbia-Muntenegru), insa Romania reprezinta peste 90% din cifra de afaceri a companiei. Fiind si centrul regional al companiei, Romania va atrage cea mai mare parte a investitiilor pregatite de companie. Unilever are o cifra de afaceri de peste 90 milioane de euro pe piata romaneasca si activeaza pe piata precum deodorante, detergenti, pasta de dinti, dar si produse culinare sau margarina. Miscarea Unilever a venit dupa ce cu un an mai devreme, in septembrie 2003, rivalul american Procter & Gamble, isi reducea capitalul social din Romania de 11 ori, la circa 200.000 de euro. Aceasta dupa ce compania a ajuns la concluzia ca filiala din Romania a companiei este capabila sa se autofinanteze.
Investitii straine in industria farmaceutica
Britanicii de la GlaxoSmihtKline au operat o majorare de capital social de 16,4 milioane de euro in cadrul producatorului de medicamente Europharm, detinut integral de britanici, in luna mai a anului trecut.
Pachetul majoritar de actiuni al Europharm a fost achizitionat, pentru 27 de milioane de euro, in 1998, de catre compania britanica SmithKlineBeecham, care a devenit ulterior, in 2000, GSK in urma fuziunii cu GlaxoWellcome. Principalii vanzatori din 1998 au fost atunci compania americana Largo Import - Export, care detinea 50% din actiuni, si Mihai Miron. Europharm a inceput sa produca in 1995, dupa ce Miron s-a asociat Largo Import - Export, iar trei ani mai tarziu era deja una din cele mai importante companii de pe piata, cu o cota de 5%, substantiala daca se ia in considerare gradul mare de fragmentare a pietei.
Prima etapa a procesului de modernizare a fabricii Europharm de la Brasov a reprezentat inaugurarea unei noi linii de fabricatie, in 2002, in urma unei investitii ce se ridica la peste 13 milioane de euro si care a inceput in 1998. Facilitatile de productie ale Europharm au obtinut certificarea GMP (Good Manufacturing Practice), avand o capacitate de 450 milioane tablete si 200 milioane de capsule pe an.
De la inaugurarea fabricii si pana in prezent, au fost investiti aproximativ 3 milioane euro pentru achizitionarea de noi echipamente de productie, pentru imbunatatirea departamentelor de calitate, peste 100.000 de euro fiind alocati pentru pregatirea profesionala a celor 320 de angajati.
La sfarsitul anului trecut, ungurii de la Gedeon Richter au majorat capitalul social al diviziei din Romania de doua ori, in doua luni, cu aproximativ 7,3 milioane de euro.
Gedeon Richter a inceput sa produca in Romania in 1998, odata cu achizitia fabricii Armedica de la Targu - Mures. Conform reprezentantilor Gedeon Richter, grupul a investit pana in prezent peste 15 milioane de euro in modernizarea si extinderea fabricii.
Achizitia de la Targu Mures a fost prima capacitate de productie achizitionata de Gedeon Richter in Europa de Est, pe criterii de proximitate geografica si potential al pietei romanesti.Au urmat fabrici in Polonia, Rusia si Ucraina. Cea de la Targu Mures insa este singura, in afara granitelor Ungariei, care desfasoara activitati de cercetare si dezvoltare. Cheltuielile cu cercetarea si dezvoltarea nu reprezinta insa mai mult de 5% din costurile totale ale companiei romanesti.
In luna noiembrie a anului trecut, slovenii de la Lek Pharmaceuticals au majorat capitalul social al subsidiarei din Romania cu 1,5 milioane de euro.
Totodata, din 2001 si pina in prezent, compania slovena a investit in Romania mai mult de 22 milioane de euro, grupul detinind doua fabrici de antibiotice la Tirgu-Mures.
adrian.mirsanu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
