Banca Nationala se pregateste ca din luna aprilie a anului viitor sa liberalizeze accesul nerezidentilor pe piata monetara prin deschiderea de depozite in lei.
BNR are in vedere acest pas de liberalizare din aprilie 2005, la un an de la intrarea in vigoare a noului regulament valutar, pentru indeplinirea unei obligatii asumate in negocierile cu Uniunea Europeana, au declarat pentru Ziarul Financiar surse din banca centrala.
BNR urmeaza sa discute in perioada urmatoare cu expertii de la Bruxelles masurile de siguranta pe care le va lua pentru prevenirea eventualelor miscari de capitaluri speculative, atrase de nivelul ridicat al dobanzilor de pe piata romaneasca (de exemplu introducerea unui comision prohibitiv pentru retrageri inainte de termen sau stabilirea unor scadente minime).
Liberalizarea intrarilor de capital pentru constituirea de depozite in moneda nationala urma sa se produca din 2004, insa BNR a hotarat sa amane acest moment din cauza expansiunii spectaculoase a deficitului de cont curent si a dificultatilor de a acoperi riscurile generate de nivelul foarte ridicat al dobanzilor - atractiv pentru capitaluri speculative.
Practic, masurile restrictive de politica monetara pe care BNR le-a luat pentru franarea creditului (trei majorari succesive de dobanda) si implicit a deficitului de cont curent nu ar fi facut decat sa mareasca apetitul investitorilor straini pentru miscari speculative de capital.
Analistii considera ca prezinta un risc deosebit de mare liberalizarea deplina a contului de capital inainte ca inflatia si nivelul dobanzilor sa fi coborat la niveluri care sa faca neatractive intrarile de capital speculativ.
La nivelul lunii iunie a acestui an, piata bancara romaneasca oferea dobanzi medii de circa 14% la depozitele atrase de la clienti, in timp ce in strainatate dobanzile pasive nu depasesc 3% fie in euro sau dolari.
In mod evident, o diferenta atat de mare intre dobanzile la lei si ratele platite in strainatate pentru plasamentele in valuta incurajeaza intrarea fondurilor speculative, care deja au gasit portite pentru achizitionarea de actiuni de pe bursa sau de titluri de stat.
Iar investitorii straini nu pot ramane indiferenti atat timp cat diferentialul de dobanda permite fructificarea banilor cu un un castig net mai mare decat in exterior. Practic, o suma in dolari transformata in lei si investita in Romania la inceputul anului ar fi putut aduce un castig mai rar de gasit de 17% pana in acest moment.
"Cresterea impresionanta cu 130% a intrarilor de capital sub forma de credite pe termen scurt in semestrul I 2004 fata de semestrul I 2003, inregistrate in contul financiar al balantei de plati, poate fi pusa pe seama unor fluxuri speculative din partea unor investitori sofisticati nerezindenti, care profita de diferentialul de dobanda mare si cumpara titluri de stat romanesti", apreciaza Radu Craciun, senior analist la ABN Amro Bank Romania.
In sase luni, soldul net al intrarilor sub forma de credite pe termen scurt a urcat la 389 milioane de euro, respectiv la 638 milioane de euro in cazul creditelor pe termen lung.
Efectele pasilor de liberalizare a tranzactiilor din contul de capital au devenit insa vizibile si in cazul rezidentilor.
"Investitiile de portofoliu facute de rezidenti in strainatate au crescut considerabil fata de acum un an, de peste 11 ori, datorita liberalizarii", arata Craciun.
Totusi, portofoliul de investitii de portofoliu facute in afara - probabil sub forma de achizitii de terenuri si imobile, dar si in valori mobiliare - nu trece de 26 milioane de euro. Miscari semnificative de capitaluri au loc si in aceasta faza incompleta a liberalizarii, balanta de plati la sase luni consemnand iesiri din investitii de portofoliu facute de straini in valoare de 107 milioane de euro.
Pe ansamblu, contul de capital si financiar a incheiat semestrul I cu un excedent de aproape 1,3 miliarde de euro, cu 20% mai mic decat in aceeasi perioada a anului trecut.
In prezent, inca sunt supuse autorizarii prealabile a Bancii Nationale operatiuni cu instrumente financiare tranzactionate in mod curent pe piata monetara; operatiuni in conturi curente si de depozit deschise de rezidenti in strainatate; operatiuni in conturi de depozit in lei deschise de nerezidenti in Romania la institutii de credit.
Conform calendarului de liberalizare, pana la sfarsitul anului 2003 au fost liberalizate fluxurile pe termen lung, cu impact asupra economiei reale, urmand ca, pana la data aderarii la Uniunea Europeana, sa fie liberalizate operatiunile valutare de capital, cu impact direct asupra politicii monetare.
De la 1 ianuarie 2003 nu au mai fost supuse autorizarii BNR tranzactiile rezidentilor cu valori mobliare straine, creditele pe termen scurt acordate de nerezidenti rezidentilor, imprumuturile cu caracter personal acordate de rezidenti nerezidentilor, precum si garantiile acordate de rezidenti nerezindentilor.
Viceguvernatorul BNR Cristian Popa spune ca rezerva valutara administrata de banca centrala ar putea continua sa creasca pana la echivalentul a sase luni de importuri.
De altfel, una din conditiile pe care le cere liberalizarea fluxurilor de capital pe termen scurt o reprezinta chiar existenta unei rezerve cat mai solide si lichide, ca sursa-tampon de atenuare a eventualelor socuri produse pe piata, pe langa existenta unui sistem financiar-bancar puternic.
La sfarsitul lunii iulie rezerva valutara a BNR atinsese nivelul record de 8,6 miliarde de euro, acoperind circa 4,2 luni de importuri viitoare.
Esentiala ramane reducerea decalajului dintre dobanzile reale de pe piata interna si cele de pe piata externa. Insa scaderea dobanzilor nu poate fi grabita cu nici un chip atat timp cat increderea in scaderea inflatiei continua sa fie subrezita de rabufniri precum cea din iulie, cu consecinte probabile si in august.
Inca mai riscant se arata faptul ca o mare parte a publicului chiar se asteapta ca preturile sa creasca in lant si ca rezultat inflatia sa ramana mare, atat timp cat componentele inertiale si de expectatie se dovedesc in continuare puternice.
Liberalizarea completa a contului de capital este periculoasa in cazul economiilor de dimensiuni reduse si un grad mare de deschidere, intrucat nu se poate anticipa cu precizie momentul in care urmeaza sa fie retrase sumele de bani intrate pe termen relativ scurt, exclusiv in scopul obtinerii un castig mai mare. Experienta altor tari a aratat ca o iesire masiva de fonduri intr-o perioada scurta de timp poate duce la dezechilibre grave, chiar si in economii mai dezvoltate decat cea romaneasca, dupa ce intrarile de capital pot determina o presiune puternica de apreciere artificiala a monedei locale.
Tocmai din cauza acestor temeri BNR a amanat, cu cel putin un an, liberalizarea ultimei categorii importante de operatiuni din contul de capital, depozitele in lei ale nerezidentilor.
Din punctul de vedere al BNR sunt investitii speculative in special intrarile de capital de pe piata monetara si nu atat achizitiile de case si terenuri pe care din ce in ce mai multi straini le fac inclusiv in ideea ca toate aceste active isi vor dubla pretul in momentul aderarii la UE, respectiv in 2007.
BNR sustine ca are suficiente elemente de flexibilitate pentru a strica socotelile celor care mizeaza pe calculul strict al castigului obtinut din diferentialul de dobanda, unul din cele mai importante fiind flotarea libera a cursului. Acesta a dat insa dovada de o mare stabilitate, cel putin in ultimul an.
Cat priveste dobanzile, guvernatorul BNR Mugur Isarescu anticipa la sfarsitul primaverii ca intr-un interval "relativ apropiat" va avea loc o ingustare semnificativa a marjelor intre dobanzile interne si cele din pietele internationale, de cel putin 3 - 4 puncte, intr-o prima faza, insa aceasta ajustare inca intarzie.
Liberalizarea contului de capitaal trebuie facuta insa oricum in perspectiva aderarii la UE, avand in vedere ca potrivit Tratatului Comunitatii Europene toate restrictiile in calea miscarilor de capital intre statele membre si intre statele membre si terte tari sunt interzise, fie ca sunt privite din puncte de vedere cantitativ, al operatiunilor bancare ori al instrumentelor de plata.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
