Premierul israelian Ehud Barak si-a amanat ieri cu cateva ore plecarea in Statele Unite, unde va participa, incepand de astazi, la summit-ul trilateral de la Camp David, pentru a fi prezent in Parlament (Knesset), unde urma sa fie supusa la vot ieri dupa-amiaza o motiune de cenzura impotriva Cabinetului sau, informeaza Reuters.
Motiunea de cenzura a fost depusa de opozitia de dreapta din Likud impotriva concesiilor lui Barak si a capitularilor sale in fata lui Yasser Arafat facute chiar inainte de organizarea summit-ului". Deputatul israelian de origine araba Ahmed Tibi a inaintat o a doua motiune de cenzura impotriva Cabinetului Barak, care se referea la problemele sociale, insa a retras-o in ultimul moment, "pentru a se evita caderea guvernului Barak inainte de summit".
Barak a ramas cu un guvern minoritar dupa ce trei parteneri de coalitie - Partidul Shas (ultraortodox sefard, 17 deputati), Partidul Israel B'Aliya (rusofon, patru deputati) si Partidul National Religios (reprezentandu-i pe colonisti, cinci deputati) s-au retras de la guvernare unul dupa altul, spunand ca nu ar fi de acord cu eventualele concesii pe care premierul le-ar face palestinienilor la summit-ul de la Camp David.
Situatia creata in Knesset de iesirea in serie a celor trei partide de la guvernare a determinat Likudul sa ceara ajutorul simpatizantilor sai, in speranta ca va intruni majoritatea de 61 de voturi care ar putea determina caderea Guvernului.
O alta lovitura pentru Ehud Barak a fost decizia ministrului de externe David Levy de a boicota reuniunea de la Camp David. Oficial, Levy a declarat ca nu va merge in SUA deoarece crede ca palestinienii nu vor arata destula flexibilitate, insa surse politice sustin ca acesta s-a suparat pe Barak pentru ca a purtat in secret negocieri cu palestinienii.
Oficialii americani au declarat ca problemele cu care se confrunta Barak pe plan intern nu vor afecta procesul de pace."A fost ales cu un mandat foarte puternic pentru a face pace si pentru aceasta lucreaza", a spus secretarul american de stat Madeleine Albright. Presedintele Bill Clinton le-a cerut atat lui Barak, cat si liderului palestinian Yasser Arafat sa "profite de acest moment". "Amanarea nu este o optiune. Daca cele doua parti nu vor profita de acest moment pentru a face noi progrese, va fi mai multa ostilitate si mai multa amaraciune, poate chiar mai multa violenta", a declarat Clinton.
Ehud Barak a afirmat duminica-seara, in cursul unei aparitii televizate, ca nici unul dintre cei care resping summit-ul nu il vor invata cum sa apere Israelul si viitorul sau. "Nimeni nu ma va invata ce este securitatea. Trebuie sa ma distantez de toate controversele politice pentru a gasi calea spre pace care va pune capat conflictului sangeros dintre noi si vecinii nostri", a spus seful Executivului israelian.
Barak s-a intalnit din nou ieri-dimineata, la Cairo, cu presedintele egiptean Hosni Mubarak pentru a discuta despre summit-ul din SUA. Liderul egiptean urma sa-i ceara lui Barak sa puna in aplicare angajamentele existente privind procesul de pace si sa ia deciziile dureroase de care este nevoie pentru a rezolva conflictul care dureaza de 52 de ani in Orientul Mijlociu.
Ministrul egiptean de externe Amr Moussa a declarat ca "cei cinci Nu" ai lui Barak atarna ca un nor negru deasupra summit-ului si ca, daca acestia reprezinta adevarata pozitie a Israelului, va fi dificil sa se ajunga la ceva tangibil in timpul summit-ului. Concret, Barak a respins revenirea la granitele dinaintea razboiului din 1967, intrarea unei armate straine in Cisiordania, asumarea responsabilitatii pentru crearea problemei refugiatilor palestinieni, modificarea statutului Ierusalimului si orice acord care i-ar impiedica pe colonistii evrei sa ramana in Cisiordania.
Subiectele aprig discutate de delegatiile de negociatori sunt urmatoarele:
Statutul Ierusalimului - Israelul vrea sa pastreze Ierusalimul de est, pe care l-a ocupat in 1967 si l-a anexat gradual, oferindu-le in schimb palestinienilor puteri municipale. De asemenea, israelienii sunt dispusi sa le predea palestinienilor controlul total asupra unor asezari din jurul Ierusalimului. Palestinienii doresc controlul total al Ierusalimului de est, spunand ca vor permite accesul israelienilor la locurile sfinte.
Granitele - palestinienii vor ca Israelul sa implementeze rezolutia 242 a Consiliului de Securitate al ONU care cere Israelului sa se retraga de pe teritoriile pe care le-a cucerit in razboiul din 1967. Israelul nu vrea sa revina la vechile granite si doreste sa anexeze zonele din Cisiordania si Gaza unde se afla colonii evreiesti. Israelienii i-au oferit lui Arafat 80% din teritoriile ocupate pentru a infiinta un stat independent, in timp ce ei ar urma sa arendeze sau sa anexeze restul.
Coloniile - Israelul vrea sa infiinteze trei mari colonii in Cisiordania si sa le anexeze Israelului. Circa 170.000 de evrei locuiesc in 145 de colonii in Cisiordania si Fasia Gaza, colonii pe care palestinienii si comunitatea internationala le considera ilegale. Palestinienii nu sunt de acord cu o comunitate de colonisti pe teritoriile lor.
Refugiatii - Sunt peste patru milioane de refugiati palestinieni care locuiesc in lagare de refugiati in Cisiordania, Fasia Gaza, Iordania, Liban si Siria. Palestinienii doresc ca Israelul sa puna in aplicare rezolutia 194 a Consiliului de Securitate al ONU, care spune ca refugiatii au dreptul sa se intoarca la locuintele lor din satele si orasele care fac parte acum din teritoriul israelian iar cei care nu vor sa se intoarca trebuie recompensati.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
