Servetelul pe care se spune ca Stalin ar fi desenat, la Yalta, harta Europei rupte in doua nu a fost gasit niciodata. Consecintele intelegerilor de atunci dispar, definitiv, abia astazi, la 13 ani de la caderea Zidului Berlinului, simbolul impartirii Europei intre cei "buni" si cei "rai".
Astazi, la Copenhaga incepe summitul Consiliului European, la care zece noi state vor fi invitate sa adere, la Uniunea Europeana, incepand cu 1 mai 2004. Intalnirea este una istorica, nu numai datorita consecintelor practice ale extinderii, ci si prin incarcatura sa simbolica. Extinderea cu 10 state, dintrodata, reprezinta, de departe, cea mai mare "expansiune" din istoria UE, constructie inceputa in anii '50. Cu o populatie de 380 de milioane de locuitori, cu 100 de milioane mai mult decat in formula actuala, Uniunea Europeana va deveni "cea mai mare piata interna din lume", conform presedintelui Comisiei Europene, Romano Prodi.
La fel de semnificativ este faptul ca majoritatea noilor membri provin din fostul lagar comunist lucru care transfera in plan practic proiectul reunificarii europene visat dupa caderea Zidului Berlinului si schitat in 1993, tot la Copengaha. La 13 dupa caderea Zidului, Uniunea Europeana va ingloba o buna parte din continent, invitand sa adere Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Lituania, Letonia, Estonia, Ciprul si Malta.
Pentru Romania, extinderea are si ea o miza importanta. Consiliul va aproba o "foaie de parcurs" (termene si sarcini precise pentru rezolvarea problemelor) pentru Romania si Bulgaria si - lucru foarte important - va enunta, in acel document, data de 1 ianuarie 2007 drept orizont de aderare pentru cele doua tari. Mai linistita in aceasta privinta, Romania va putea sa se concentreze asupra a ceea ce va avea de facut pana la aceasta data. Drept "stimulent" va primi un ajutor financiar suplimentar care va atinge in 2006, 1 miliard de euro. Bulgaria si Romania spera, sa incheie negocierile de aderare la sfarsitul anului 2003. Bulgaria a deschis 31 de capitole de negociere si a inchis deja 23, iar Romania a deschis 28 si a incheiat negocierile in 15 capitole.
In plan simbolic, intalnirea de la Copenhaga este considerata drept o revansa asupra momentului Yalta, unde aranjamentele geopolitice au impartit Europa in doua lumi separate aproape ermetic vreme de 50 de ani.
De la 1 mai 2004 Uniunea Europeana va avea, asadar, nu 15 ci 25 de membri iar de la 1 ianuarie 2007, 27 de membri intrucat tot la Copenhaga sefii de state si de guverne din tarile UE vor decide ca Romania si Bulgaria pot adera la aceasta data. Bineinteles, daca indeplinesc conditiile.
Discutiile de dinaintea momentului festiv de la Copenhaga au fost umbrite de dezacordurile intre membrii actuali ai UE si viitorii membri referitoare la costurile extinderii. Potrivit unui calendar prealabil negocierile trebuiau finalizate de cateva saptamani, summitul urmand doar sa aprobe aceste intelegeri.
Comisia Europeana a decis, luna trecuta, ca finantarea extinderii nu poate depasi 40 de miliarde de euro, defalcati pe o perioada de trei ani. Propunerea Comisiei, negociata cu tarile candidate, ar fi urmat sa fie supusa, astazi, aprobarii sefilor de stat si de guvern ai UE, reuniti la Copenhaga.
Numai ca - asa cum se intampla intotdeauna cand e vorba de bani - lucrurile nu au mers snur, o parte dintre candidati reprosand Comisiei nivelul sub asteptari al finantarii si faptul ca UE da mai putin decat a promis, desi va beneficia din plin de extindere. Bugetul UE din care vor fi reimpartiti acesti bani este constituit din contributia fiecarui membru in parte deci, dupa 2004, si din banii Celor 10.
Noii membri vor varsa la bugetul UE, in 2004, 3,3 miliarde de euro, urmand ca suma sa ajunga la peste 5 miliarde de euro in urmatorii doi ani.
tarile candidate au gasit insa o portita pentru a cere mai mult. Si anume, faptul ca in 1999 la summitul de la Berlin, unde a fost votat bugetul UE pentru finantarea extinderii fusese alocata suma de 42,5 miliarde de euro. Disputa este legata tocmai de aceasta diferenta de 2,5 mld. de euro pe care candidatii o reclama, iar membrii o refuza.
Premierii Slovaciei, Ungariei, Cehiei si Poloniei au afirmat, recent intr-o declaratie comuna ca statele lor s-ar putea confrunta cu probleme financiare grave, in cazul in care autoritatile de la Bruxelles nu vor revizui conditiile de integrare. "UE a stabilit ca noile membre vor plati in totalitate contributiile pe care le presupune aceasta calitate, imediat dupa integrare, in timp ce fondurile europene vor fi eliberate abia dupa cateva luni, daca nu chiar ani", au subliniat cei patru oficiali.
Agricultura, cuiul din gheata extinderii
O alta nemultumire majora a noilor intrati este legata de conditiile impuse de aceeasi Comisie pentru finantarea agriculturii din statele viitoare membre. Potrivit responsabililor de la Bruxelles fermierii din noile state membre vor primi ajutoare directe, in primul an al integrarii, la un nivel de 25% fata de cat primesc membrii vechi. Acesta diferenta ar fi urmat sa se niveleze abia in 2013. Cu o finantare a agriculturii la un nivel net inferior, dar lasati dintr-o data fara parghii administrative pentru a tempera invazia de marfuri concurente din strainatate, viitorii membri se tem ca pietele lor interne vor fi sufocate de produsele din vest.
Dirijorul corului nemultumitilor, Polonia, se plange, de pilda ca, la acest nivel de finantare, va fi nevoita sa importe lapte pentru consum desi este unul dintre cele mai mari producatori europeni.
Pentru a calma spiritele, presedintia daneza a UE a propus sapatamana trecute tarilor candidate majorarea costului extinderii cu 1,6 miliarde de euro. A sarit insa cealalta parte: majoritatea tarilor membre ale UE au acuzat, insa, Danemarca ca nu le-a consultat cand a facut aceasta oferta si drept urmare au refuzat sa se angajeze ca vor plati mai mult.
Prins intre doua focuri, premierul danez Anders Fogh Rasmussen, care va prezida summit-ul a avertizat candidatii sa nu Aâ"isi forteze norocul" ba chiar a trecut la amenintari. Candidatii care nu vor accepta conditiile UE vor pierde primul val al integrarii si vor trebuie sa astepte data de 1 ianuarie 2007 pentru a adera o data cu Romania si Bulgaria.
"In acest caz, autoritatile de la Bruxelles vor incheia negocierile cu opt sau noua tari, iar cele care raman pe dinafara risca sa primeasca inca o sansa abia in 2007", a adaugat oficialul danez.
Este de asteptat, asadar, ca nemultumitii sa cedeze - pentru ca este improbabil ca cineva sa-si asume riscul de a ramane pe dinafara, in tovarasia Romaniei si a Bulgariei.
Miza economica a extinderii
De altfel, ambele parti sunt interesate de reusita procesului. Uniunea Europeana va deveni, dupa extindere, asa cum afirma Prodi cea mai mare "piata interna din lume". Desi responsabilii de peste ocean sustin ca de aceasta extindere va profita mai mult SUA pentru ca noii membri au inclinatii pro-americane mult mai puternice decat vesticii, pe plan economic UE va fi un concurent serios pentru Statele Unite sau pentru celelalte mari economii, precum Japonia.
Si daca tot se vorbeste de miza extinderii, summitul de la Copenhaga va mai trebui sa ia o decizie in legatura cu candidatura Turciei, o tara cu peste 60 de mililioane de locuitori in majoritate musulmani. Potrivit lui Ransmussen aderarea Turciei este "o provocare colosala", depasind cu mult implicatiile pe care le presupune valul de extindere din 2004.
1 miliard de euro, in 2006, de la UE pentru Romania
Romania a semnat ieri cu Uniunea Europeana trei memorandumuri de finantare UE nerambursabila prin programul Phare 2002, in valoare totala de 278,5 mil. de dolari. Pentru ca sumele sa fie eliberate, documentele trebuie ratificate de Parlament. De la debutul programului Phare, in 1991, si pana in prezent Romania a beneficiat de fonduri in valoare de 1,7 mld. de euro.
Sumele nerambursabile primite de Romania de la UE prin cele trei programe de preaderare - Phare, ISPA si SAPARD - se ridica, anul acesta, la 660 de milioane de dolari.
Comisia Europeana a decis, in octombrie, sa majoreze aceste sume, din 2004, cand primele 10 state candidate la aderare vor deveni membri ai UE. Astfel, in 2006 suma totala va atinge nivelul de 1 mld. de euro. Ministrul integrarii Europene Hildelgard Puwak a afirmat ieri, dupa semnarea documentelor, ca maine la summitul Consiliului European de Copenhaga unde Romania va fi reprezentata la nivelul de presedinte si premier, reprezentantii nostrii vor cere o suplimentare a acestei finantari pe considerentul ca Romania trebuie sa ajunga din urma tarile integrare in primul val. Comisia propusese ca fondurile pentru Romania sa creasca cu 20%, in 2004, cu 30%, in 2005 sI cu 40% in 2006 raportat la volumul mediu al asistentei in perioada 2001-2003.
Seful delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Johnatan Scheele care a semnat documentele in numele UE a fost insa destul de rezervat fata de intentia administratiei de la Bucuresti.
"Daca se vor gasi mai multi bani asta se va decide la Copenhaga" a spus Scheele care a amintit ca ceea ce primeste Romania sunt fonduri publice europene drept urmare ele trebuie justificate in fata contribuabililor. "Finantarea din 2006 va ajunge la 1 mld. de euro adica 2,6% din PIB-ul Romaniei. Nici o tara candidata nu a primit atatia bani, raportat la PIB" a spus el adaugand ca banii publici europeni sunt acordati , "nu pentru a rezolva toate problemele" ci pentru realizarea infrastructurii necesare atragerii de investitii, singurele care pot rezolva "toate problemele".
Hildelgard Puwak a afirmat ca Romania asteapta de la summitul de la Copenhaga adoptarea unui road-map care sa cuprinda data de 1 ianuarie 2007 drept tinta a integrarii si reconfirmarea suplimentarii sprijinului financiar propus de Comisia Europeana. Ea a aratat ca aceste probleme vor fi discutate sI cu comisarul european pentru buget Michaele Schreyer, aflata in aceste zile la Bucuresti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
