Scaderea riscului de tara, absenta relativa a instrumentelor financiare si reducerea dobanzilor vor proteja pe termen scurt Romania de intrari masive de capital cu potential de volatilitate ridicat, a declarat viceguvernatorul BNR Cristian Popa.
"In ceea ce priveste posibilele intrari de capital pe termen scurt, am avut cifre avansate de unele banci de investitii. Lucrurile s-au schimbat, insa, mai ales ca dobanzile au coborat semnificativ", a spus viceguvernatorul bancii centrale, prezent la seminarul "Scaderea dobanzilor in perspectiva liberalizarii contului de capital", organizat de ZF in colaborare cu ING Bank.
El mizeaza pe o imbunatatire imediata a riscului de tara din partea agentiilor de rating, perceptia investitorilor straini fiind deja mult mai buna. In opinia lui Popa, investitorii plaseaza deja Romania in categoria "investment grade", state cu risc investitional redus.
Intrarile de capital strain in bancile romanesti se vor dubla anul viitor odata cu ridicarea restrictiilor impuse strainilor privind constituirea de depozite in lei la bancile romanesti, conform lui Misu Negritoiu, directorul general adjunct al ING Bank. Ridicarea, din aprilie 2005, a interdictiei de a constitui depozite bancare impuse strainilor este unul din cei mai importanti pasi in liberalizarea contului de capital, care trebuie finalizata pana la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Depozitele constituite de nerezidenti anul viitor ar putea atinge astfel 2 miliarde de euro.
"In 2005 intrarile de capital strain in depozite bancare se vor dubla cel putin," a spus Negritoiu. Numai in trimestrul al treilea din acest an strainii au plasat pe piata cateva sute de milioane de euro, ocolind interdictia care va fi ridicata anul viitor.
In acelasi timp, continuarea reducerii dobanzilor trebuie facuta in raport strict cu evolutia inflatiei.
"Chiar daca inflatia din prima parte a lui 2004 ar fi permis o reducere mai mare a dobanzilor, noi n-am facut-o", a spus Cristian Popa.
Pe de alta parte, Popa a reamintit ca decizia de a lasa o flexibilitate mai mare cursului de schimb a avut in vedere si inlaturarea unor presiuni inflationiste.
"Volatilitatea mai mare a cursului reprezinta un semnal pe termen mediu de intarire a leului si o intarire a politicii monetare pe termen scurt", a spus viceguvernatorul BNR.
Printre avantajele liberalizarii Popa a enumerat reducerea costurilor cu datoria publica si alocarea mai eficienta a rsurselor.
In acelasi timp, Radu Craciun, analist-sef la ABN AMRO, a aratat ca, pe masura deschiderii pietei, capacitatea bancilor de interpretare a evolutiilor trebuie sa se apropie de modul de analiza al investitorilor straini.
"Trebuie sa urmarim cu mai multa atentie la ce semnale reactioneaza investitorii straini, pentru ca vor avea o influenta mare in piata", a explicat Craciun.
Analistul ABN crede ca momentul ales de BNR pentru flexibilizarea cursului de schimb a avut in vedere si fluxurile sezoniere de valuta.
"Istoric vorbind, intervalul noiembrie - ianuarie a fost caracterizat de o alternanta intre execedent si deficit de valuta, ceea ce va ajuta BNR sa imprime in piata ideea variabilitatii cursului de schimb", a spus Radu Craciun.
Un curs cu variatii mai puternice va indeparta din perceptia firmelor si a populatiei sentimentul unei sigurante oferite de devizele straine si va intari increderea in moneda nationala.
In prezent strainii, in special banci vest-europene, fac plasamente in bancile romanesti prin intermediul unor societati comerciale constituite special pentru acest scop in Romania. Numai in trimestrul al treilea al acestui an intrarile de capital strain evidentiate in capitolul "erori si omisiuni" al balantei de plati externe au insumat 700 milioane de euro, fata de anul trecut, cand contul de "erori si omisiuni" arata iesiri de capital.
Cristian Popa, viceguvernatorul Bancii Nationale, apreciaza ca aproximativ 235 milioane de euro reprezinta plasamente ale nerezidentilor in sistemul bancar. "Aproximativ o treime din aceasta suma reprezinta intrari de cont curent, cea mai mare parte din restul fiind operatiuni de capital cum ar fi investitii imobiliare," a declarat Popa.
Strainii sunt atrasi de nivelul ridicat al dobanzilor de pe piata romaneasca. "Romania va fi in urmatorii doi ani cel mai bun teren pentru cei care vor sa joace pe convergenta," a spus Negritoiu. Toate tarile a caror economie s-a aflat in ultimii ani in convergenta cu cea a UE au avut experienta unor dobanzi mari. Diferentialul dintre castigul real al unui depozit in lei si cel al unui depozit in euro se situeaza in prezent in Romania la 8-8,5% fata de aproximativ 4% in Ungaria sau Polonia, tari care au aderat deja la UE.
Pericolul unor astfel de intrari de capital din strainatate este acela ca ar putea pleca la fel de usor cum au venit atunci cand dobanzile nu mai sunt satisfacatoare, creand astfel presiune pe cursul valutar.
De altfel, decizia recenta a Bancii Nationale de a permite fluctuatii mai ample ale cursului valutar ar putea descuraja o parte din aceste intrari de capital in conditiile in care evolutia cursului valutar va fi mai greu de anticipat pe termen scurt.
Intrarile de capital din strainatate pe termen scurt ar putea inseamna nu numai continuarea tendintei de scadere a dobanzilor, ci si fluctuatii mai mari ale acestora. "Liberalizarea contului de capital ar putea aduce si o volatilitate mai mare a dobanzilor, asa cum se intampla acum cu cursul. Volatilitatea nu va putea fi comparata insa cu cea de pe vremea cand aveam dobanzi de 70-80% pentru ca vom vorbi de dobanzi de 10%," declara saptamana trecuta Dan Pascariu, presedintele HVB Bank Romania.
Intrarea fondurilor straine nu va fi insa un factor decisiv pentru reducerea dobanzilor la lei. "Liberalizarea contului de capital este un factor al scaderii dobanzilor, dar nu unul hotarator pentru ca nivelul dobanzilor depinde de nivelul dobanzii de interventie a Bancii Nationale," a spus Popa.
Scaderea cu trei puncte procentuale dobanzilor de la inceputul anului a coincis cu o scadere tot de 3% a inflatiei, dobanda reala de pe piata, diferenta dintre dobanda si inflatie fiind cea de la finalul anului 2003. "Nu simtim nevoia sa majoram rata reala a dobanzii fata de cea de la finalul anului 2003," a spus Cristian Popa. El a mai adaugat ca pentru perioada urmatoare este de asteptat o scadere a dobanzilor in paralel cu reducerea inflatiei pe fondul continuarii aprecierii in termeni reali a monedei nationale.
Aprecierea leului, care descurajeaza teoretic exporturile, nu va duce la scaderea acestora, ci mai curand la o schimbare de structura. "Exportatorii vor fi obligati sa-si gandeasca de doua ori structura exporturilor si sa opteze preponderent pentru produse cu valoarea adaugata ridicata", a declarat Radu Craciun, analist sef la ABN AMRO Bank.
Pe de alta parte, ieftinirea importurilor, ca urmare a aprecierii leului va putea sustine, conform viceguvernatorul BNR Cristian Popa, procesul de retehnologizare deja inceput de firme, in conditiile in care deficitul comercial inregistrat in prezent de Romania se datoreaza in cea mai mare parte importurilor de utilaje si tehnologie.
"Toate tarile candidate la Uniunea Europeana au avut aprecieri ale monedelor nationale si au reusit sa exporte intr-un ritm mai mare decat cresterea PIB. Sansele ca structura exporturilor sa ramana aceeasi sunt reduse", a explicat Popa.
Volatilitatea mai ridicata a cursului de schimb va expune companiile unor riscuri suplimentare, dar vor aduce afaceri in plus pentru banci, care isi vor gasi mai multi clienti pentru acoperirea riscului de schimb valutar, de exemplu prin contracte forward. "Pentru omul de afaceri se contureaza imaginea ca se creeaza un joc al volatilitatii pe piata care pare a deveni un scop in sine pentru banci," a declarat Florin Pogonaru, presedintele Asociatei Oamenilor de Afaceri din Romania. El crede ca firmele sunt inca nepregatite pentru o flotare libera a cursului de schimb si a evidentiat faptul ca exista la nivelul companiilor o lipsa de specialisti care sa gestioneze riscul de curs. In ultimii ani putine dintre companii s-au preocupat de acoperirea riscului legat de fluctuatiile cursului valutar, acestea fiind extrem de reduse datorita politicii de interventie a Bancii Nationale pe piata. Reprezentantul oamenilor de afaceri intelege nevoia unei volatilitatii mai ridicate a cursului de schimb, dar considera ca pregatirea pentru piata unica europeana trebuie realizata gradual, fara socuri.
In acelasi timp, directorul adjunct al ING Bank, Misu Negritoiu, a punctat necesitatea dezvoltarii instrumentelor derivate, care pot ajuta firmele sa-si limiteze riscul de curs. El a aratat ca prea putine companii au cautat sa-si acopere riscul prin operatiuni de hedging, dar recunoaste ca in conditiile actuale astfel de instrumente sunt inca scumpe.
vlad.nicolaescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
