"Nimeni nu credea ca tendinta de depreciere a leului se va inversa. Nici chiar la BNR. Noi credem ca o asemenea inertie nu putea fi sparta de altceva decat de un mic soc", afirma Mugur Isarescu, guvernator al BNR, la o zi dupa interventia-surpriza a bancii centrale pe piata valutara, care a cumparat euro ridicand cotatiile cu nu mai putin de 10%.
Socul a amplificat confuzia alimentata de o luna intreaga de cadere a cursului euro si al dolarului, chiar daca a indicat limita acestei caderi.
Aceasta a fost varianta aleasa de BNR pentru a zdruncina o piata greu de obisnuit cu o alta miscare a cursului decat cresterea.
"Noile evolutii vor avea, fara indoiala, si victimele lor", spune Isarescu.
Ce spun "victimele"?
"Se transmite un mesaj fals de la BNR. IMM-urile vor fi cele mai afectate. M-a surprins Dl.Vasilescu spunand ca se vor ieftini importurile si ca va fi un impact pozitiv asupra majoritatii populatiei. Este fals pentru ca importatorii nu vor reduce preturile in lei, iar energia, care este cea mai importanta materie prima, nu se va ieftini, dimpotriva au anuntat noi scumpiri", afirma Maria Grapini, presedinta Patronatului din Industria Usoara (FEPAIUS) si a la grupului de firme Pasmatex. Ea estimeaza ca exporturile s-au redus in ultima luna cu 150 mil. euro, ca urmare a aprecierii leului in raport cu euro.
"Consiliul National al Exportatorilor, care s-a infiintat anul acesta, si in care ne-am pus mari sperante, s-a dovedit un organism mai mult formal. Din moment ce reprezentantii BNR au spus ca nu pot sa vina la sedinte, atunci e de inteles ca nu se aplica politici conjugate pentru exportatori", mai spune Grapini.
Confuzia creata in randul clientilor bancilor este reflectata de opiniile venite din mediul de afaceri.
"Cel mai rau este ca oamenii isi pierd increderea sa mai investeasca, sa se angajeze in noi proiecte, iar unii salariati isi pierd siguranta locului de munca. Sunt convins ca acest curs este artificial si in aceste conditii BNR ar trebui sa ia masuri", spune Dan Egri, director general al producatorului de mobila Mobex din Targu Mures. Fabrica pe care o conduce are 1.600 de angajati si exporta mai mult de jumatate din productie. "Aprecierea leului loveste in exporturile Romaniei. Exista fabrici de mobila in Bucuresti, dintre cele mai mici, care au sistat activitatea si au trimis oamenii in concediu, pentru ca nu-si mai puteau permite sa produca in piedere", mai spune Egri.
Guvernatorul BNR sustine ca aprecierea leului "nu este nici pe departe prea puternica". Cum asta? "Daca am compara, nu cursul la o data in fond arbitrara, ci valorile medii inregistrate in cursul anilor de referinta, vom observa, de exemplu, ca in 11 luni din acest an cursul mediu fata de euro a fost cu 8,4% mai slab decat cel inregistrat in medie in anul 2003. Ar fi corect sa observam nu numai cu cat s-a apreciat leul la inceputul lui decembrie 2004 fata de 31 decembrie 2003, ci si cu cat se depreciase leul in decembrie 2003 fata de decembrie 2002. Or, aceasta ultima cifra este de 17,7%. Asadar, leul s-a depreciat in 2003, in termeni reali, recuperand in 2004 pierderea din anul anterior", sustine Isarescu.
Numai ca astfel de socoteli cu cursuri medii, nu tocmai la indemana publicului, nu fac decat sa alimenteze confuzia.
"Cred ca abordarea deprecierii/aprecierii pe medie fata de 2003 e corecta, doar ca daca ramanem cu cursul aici vom vedea anul viitor, tot pe medie, o apreciere foarte puternica, comparand 2005 cu 2004", comenteaza Mihai Ion, analist in departamentul de trezorerie al Raiffeisen Bank.
Banca centrala a calculat ieri un curs de 38.318 lei pentru un euro, in urcare cu inca 22 de lei fata de ziua precedenta. Comparativ cu nivelul rezultat luni, in urma primelor reprize de cumparari de valuta operate de BNR, cursul este mai sus cu 83 de lei, insa acesta nu reflecta prea fidel miscarile cotatiilor din piata.
Sedinta la tranzactionare s-a deschis ieri cu un nivel al cotatiilor de 37.750/37.950 lei/euro, in scadere fata de 38.150 de lei la inchiderea de marti. Spreadurile s-au mentinut mari.
Strainii cu ochii pe piata valutara
Miscarile spectaculoase de curs provocate luni de BNR au scos la iveala un interes la fel de spectaculos al investitorilor si al analistilor straini pentru piata romaneasca. Interesul este confirmat de reprezentanti ai unei mari banci destul de familiare cu Romania, precum Credit Suisse First Boston, dar si de institutii ca Goldman Sachs ori Dresdner Kleinwort Wasserstein, fara istoric relevant pe piata locala.
Acestia confirma ca, in ciuda restrictiilor inca impuse capitalului strain, acesta a gasit solutii pentru a intra si a profita de randamentele foarte mari aduse de plasamentele in lei, cel putin cu volume " de proba".
"Volatilitatea cursului a crescut considerabil, dar BNR nu si-a atins decat partial scopul afirmat la inceputul lui noiembrie. Cata vreme se doreste (si se anunta) aprecierea monedei nationale, descurajarea capitalurilor cu potential volatil - numite mai des speculative - este o iluzie", comenteaza Dorin Badea, chief dealer la Bancpost.
El apreciaza ca volatilitatea mai ridicata loveste in primul rand sectorul real, companiile obisnuite cu un curs mult mai stabil, adica neobisnuite sa apeleze la hedging si ca urmare surprinse de cresterea riscului valutar; si incurajeaza creditul in valuta.
"Este esential la momentul actual ca exportatorii sa se adapteze la situatia existenta si sa apeleze la instrumente de hedging, acoperind riscul valutar si concentrandu-se asupra competitivitatii in activitatea de baza, asa cum a sugerat si banca centrala", spune Badea.
Opiniile pe piata se diferentiaza aproape tot atat de mult pe cat de largi sunt spreadurile la care bancile dau cotatii - recordul mergand pana la 1.500 de lei in sedinta de luni, cand a intervenit BNR.
"Interventia BNR de zilele trecute a fost de bun augur. In continuare, ma astept sa se mai vanda, astfel ca vom asista la o usoara apreciere a leului", comenteaza Bogdan Mihoc, director trezorerie la HVB Bank Romania. El spune ca principalul efect al interventiei asupra pietei a fost largirea spread-urilor, care osicleaza acum intre 100 si 300 de lei. "Bancile sunt inca nervoase si probabil va mai trece un timp pana vom vedea din nou <spreaduri normale>. Din acest punct de vedere, piata este inca disfunctionala", afirma Mihoc, adaugand: aceste spreaduri se regasesc in final in preturile pentru clienti. Clienti care se pot numara usor printre victimele invocate de guvernatorul BNR, mai ales daca mai intarzie sa ceara bancilor instrumente de protectie impotriva riscului generat de fluctuatii spectaculoase ale cursului, asa cum s-au vazut recent.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
