Prima pagina

Lumea isi schimba liderii. Ce se va intampla la Bucuresti dupa alegeri?

Lumea isi schimba liderii. Ce se va intampla la Bucuresti dupa alegeri?
29.07.2008, 20:10 25

La numai 41 de ani, Dmitri Medvedev a preluat, in primavara, fraiele celei mai intinse tari de pe glob. La 47 de ani, Barack Obama este favorit in cursa pentru Casa Alba si va conduce, daca va castiga, cea mai puternica natiune a lumii.
Sunt schimbarile in politica la varf un proces pur natural (o schimbare de generatie) sau partidele trebuie sa aiba o strategie anume pentru momentul in care, dintr-un motiv sau altul, este nevoie de o schimbare? Si, daca aceeasi nevoie de schimbare s-ar dovedi necesara si la Bucuresti, cine va schimba actuala garnitura de lideri politici care, aproape fara exceptie, s-au manifestat in viata politica imediat dupa revolutia din 1989? Exista sanse ca aceasta generatie politica adulata sau blamata sa fie schimbata si daca da, de cine?
"Partidele sunt vehiculul expresiei politice si au aceasta calitate a reproducerii propriilor elite. Nu se intampla doar la noi, se intampla peste tot. Diferenta fundamentata este, cred eu, aceea a tipului de invatamant. In vreme ce politicienii nostri raman analfabeti, ai lor urmeaza facultati de prestigiu. Obama a terminat la Harvard si stie cel putin sa tina un discurs in limba engleza. Sarkozy a facut studii la ENA (?cole Nationale d'Administration - n.n.). Avem de-a face cu, sa zic asa, 'scursuri' mai rafinate", crede profesorul de stiinte politice la Universitatea Bucuresti, Daniel Barbu.
Si totusi partidele par a se gandi la propriul viitor. De pilda, in vremea in care PSD era a putere, condus de Adrian Nastase, a existat o directiva in partid - inca valabila - ca un procent insemnat (25% din locurile pe listele electorale) sa fie alocate tinerilor. Unii dintre ei s-au facut remarcati in spatiul public - de pilda Victor Ponta sau Titus Corlatean. Dar au si convins?
Actualmente in PD-L se produce o miscare interesanta, apar nume noi si neasteptate - de pilda ziaristii Catalin Avramescu sau Sever Voinescu, Elena Udrea si Elena Basescu.
Liberalii sunt si ei in febra cautarilor, desi nu rezerva locuri speciale unor categorii anume, pentru ca, dupa cum spune seful Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, "nu este in spiritul partidului" care promoveaza doar competenta. Dar, adauga el: "Vom promova la legislative pe multi care acum au varsta de 30 de ani si care au crescut in partid".
El i-a nominalizat Dan Vlaicu (32 de ani), presedinte al Autoritatii pentru Protectia Consumatorului, care i-a fost consilier la Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul. Din echipa de fosti colaboratori ai lui Olteanu mai candideaza pentru Parlament Alina Gorghiu (30 de ani) - cu care a fost asociat la o firma de avocatura. Cristina Pocora (29 de ani), secretar de stat la Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul, si-a depus candidatura in partid pentru un mandat de deputat in Ialomita.
Niste necunoscuti. Ce sanse au ei in politica?
"Greu de spus", crede Daniel Barbu si continua: "Ponta, Corlatean, Olteanu nu au convins, cum nu o va face nici Avramescu. La noi, spre deosebire de alte lumi, lucrurile au mers de la inceput prost si, cum se intampla adesea, lucrurile care incep prost sfarsesc prost. Eu am multi studenti care lucreaza pentru partide. Vorbesti cu ei la seminarii, sunt inteligenti si apoi, la scolile de vara, ii vezi carand servieta lui Bogdan Olteanu sau Titus Corlatean, mai mult, vorbesc ca Bogdan Olteanu sau Titus Corlatean. Pacatul este ca viitorii oameni politici se reproduc dupa chipul si asemanarea celor carora le cara servieta", crede Daniel Barbu.
Cristian Parvulescu, profesor de stiinte politice la Scoala Nationala de Stiinte Politice si Administrative, mizeaza insa pe inovatie: "Credeti ca in 2004 se gandea cineva ca Obama va ajunge presedinte al Statelor Unite?".
Si atunci de unde succesul sau? "Din sentimentul de blocaj", spune el si adauga: Cand o societate intra in blocaj simte inevitabil nevoia schimbarii.
Daca Romania ar ajunge aici, atunci schimbarile se vor produce, dar nu asa, adauga el. De ce? "Obama este un caz exceptional, in sensul ca el a sarit niste etape. In rest, ceilalti lideri ai lumii, Angela Merkel in Germania, Sarkozy in Franta, Zapatero in Spania, cu trecutul sau de militant socialist, nu au aparut de niciunde. Ei sunt noi in sensul ca sunt noi in prima linie. Dar au muncit multa vreme in linia a doua."
Cum se petrec totusi schimarile politice?
"In primul rand este vorba despre o schimbare fireasca de generatii, dar lucrurile trebuie privite in context. Berlusconi este un om nou?", afirma Parvulescu.
Scolile politice din Romania ar trebui sa fie, prin excelenta, pepinierele care sa produca urmatoarea generatie de oameni politici. Se intampla asa? Nu, spune Cristian Parvulescu: "Studentii de acum sunt, prin excelenta, produse ale tranzitiei. Sunt dezinteresati de ideologie. Prefera mai degraba sa stea in spatele politicienilor, eventual sa ocupe pozitii in ministere. Se intampla altminteri decat in mod obisnuit - ma refer la tipul traditional de om politic care o ia de jos pentru ca apoi sa ajunga intr-o pozitie de varf". Este un lucru firesc chiar si pentru o societate post-tranzitie? Nu, spune din nou Parvulescu: "Dar aceste lucruri se intampla pentru ca partidele sunt prin excelenta refractare fata de innoiri. Sarkozy a trecut prin toate etapele muncii de partid, la fel Merkel sau Brown. Sunt ei asadar 'noi'? In fapt, in politica, avanseaza cei care seamana cu liderii". Alegerile din noiembrie vor fi primele in sistem uninominal si exista multe voci care cred ca acest lucru va produce o schimbare profunda a clasei politice. Cat adevar este in aceasta asteptare?
"Chiar si aceasta reforma electorala ar putea sa esueze pentru ca se face tot cu partide politice, aceleasi partide care au tendinta naturala de a reproduce leadership-ul", afirma Parvulescu.
Daca lumea politica este atat de strivita de propria-i importanta, in vreme ce electoratul este tot mai dezinteresat de aceeasi clasa politica, ce este de facut? Nu prea multe, crede Daniel Barbu. "In primul rand, nu prea avem cu cine-i schimba. In al doilea democratia nu este eroica. Ceea ce vedem si, poate, detestam nu este decat o normalitate a democratiei."
"Nu este deloc exclus ca Tariceanu sa conduca guvernul inca patru ani. Noutati? Deocamdata nu. Vom merge o vreme in continuare cu Basescu, Tariceanu, Geoana sau Marko Bela", adauga el.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO