• Leu / EUR4.7627
  • Leu / GBP5.5297
  • Leu / USD4.3164
Prima pagina

Mugur Isarescu ar sugruma consumul, Varujan Vosganian l-ar lasa liber

Mugur Isarescu ar sugruma consumul, Varujan Vosganian l-ar lasa liber

Click pentru imaginea marita

2 nov 2007 19

Sectorul privat este vinovat pentru largirea deficitului extern la peste 14% din PIB anul acesta si pentru cresterile salariale peste productivitate care au alimentat inflatia, presa incita la majorari de preturi, iar BNR nu poate ancora asteptarile inflationiste in aceste conditii si nici nu mai poate recurge eficient la majorari de dobanda sau la masuri administrative pentru controlul consumului, se plange guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
"Sunt rigori care trebuie respectate pentru a avea inflatie scazuta. Nu se poate sa ai doua indexari salariale pe an. Nu se poate sa ceri majorari salariale de 20% la o inflatie de 4-5% doar pentru ca exista decalaj de venituri intre Romania si Germania. Decalajul se regleaza prin cresterea productivitatii muncii. Castigurile de productivitate anterioare s-au mancat cu majorarile salariale", a spus ieri seful bancii centrale in dialog cu ministrul economiei si finantelor Varujan Vosganian, la un seminar financiar.
Isarescu afirma ca BNR a ajuns la limita de utilizare a instrumentelor de care dispune: "Daca marim mai mult dobanda la lei, explodeaza creditul in valuta; am marit rezerva minima obligatorie la valuta la 40%, s-au externalizat creditele".
Chiar daca stau unul langa altul la aceeasi masa si incearca sa transmita mesaje unitare, guvernatorul BNR si ministrul finantelor au conceptii diametral opuse.
"Raman adeptul controlului cererii pana ne asiguram ca creste productia. Trebuie ca salariile sa creasca mai putin decat creste productivitatea si trebuie sa fim atenti la cresterea sectorului privat pentru ca investitia straina nu este un panaceu", spune Isarescu, insistand inca o data ca "nu este momentul pentru relaxari fiscale".
"Surplus bugetar nu facem, sa fie limpede. Nu vreau restrictii fiscale pentru reducerea consumului. Vreau sa aducem oferta la nivelul consumului. Veniturile au luat-o inainte, iar oferta n-a avut inca timp sa se redimensioneze. Cererea stimuleaza adaptarea ofertei", ii da replica Vosganian, care adauga in gluma: "Este cea mai buna combinatie ca unul dintre noi sa fie centrat pe cerere si altul pe oferta". Urmeaza un speech cu tenta electorala in care ministrul trece in revista majorarea PIB/locuitor, a salariilor, a pensiilor, din 2004 pana in prezent.
Isarescu merge mai departe cu avertismentele si sustine ca economia nu poate suporta la nesfarsit "si majorari salariale, si majorari de pensii, si reduceri fiscale pentru oamenii de afaceri". "Nu mai trageti de economie ca se rupe. Trebuie stabilite prioritati. Economia poate sa dea atat cat poate sa dea."
"Va invit sa fiti negociatorul nostru cu sindicatele", i-a replicat razand ministrul economiei si finantelor.
Ce ar fi de facut in opinia lui Isarescu? "Sa ramana prudenta politica fiscala, sa nu adauge un deficit bugetar mare la deficitul extern de 14% din PIB". El este insa constient ca executia bugetara nu poate fi prea prudenta din cauza presiunilor politice.
Isarescu a tinut sa precizeze ca mesajele pe care le-a lansat in ultimele sapamani la adresa politicii fiscale "se refera la urmatorii 3-4 ani". "Nu criticam guvernul actual; semnalam riscurile", a spus guvernatorul, observand singur ca bugetul de stat inregistreaza surplus "maricel" chiar si dupa zece luni din acest an, deci nu ar avea ce sa reproseze din acest punct de vedere.
Asa ca nu-i ramane decat sa dea vina pe sectorul privat: "Deficitul extern de peste 14% din PIB vine numai din sectorul privat. Absorbtia interna in sectorul privat este mult mai mare decat productia interna. Cresterile salariale in sectorul privat sunt peste productivitate". Mai pune la socoteala si expansiunea consumului alimentat de credite. "Nu spun ca e rau, insa cert este ca facem investitii cu bani din afara."
Pana la urma, seful BNR admite ca salariile in sectorul privat nu pot fi controlate, pentru ca deja somajul este foarte scazut si exista oricand alternativa migratiei fortei de munca.
"Avem o impotenta pana ajungem la un nivel de egalizare a salariilor cu restul Europei", spune Isarescu, estimand ca decalajul dintre cresterea salariilor si cresterea productivitatii se va mentine inca doi ani.
In acelasi timp, Isarescu se arata dispus sa-si asume caracterul nepopular al mesajelor pe care le lanseaza.
"Stiu limitele mesajelor publice de temperare a cresterilor salariale. Stiu ca voi fi intrebat in replica 'dar dumneavoastra ce salariu aveti, domnule guvernator?', insa banca centrala trebuie sa dea astfel de mesaje."
De aceasta data, Vosganian il sustine afirmand ca "revendicari salariale de doua cifre sunt greu de asimilat", dar se plange ca Parlamentul este dispus sa le accepte.
Presiunile sindicale pentru majorari salariale si febra care a cuprins opinia publica dupa scumpirile succesive ale alimentelor provocate de seceta il fac pe Isarescu sa afirme ca societatea romaneasca nu este pregatita pentru o inflatie scazuta si acuza mass-media ca "incita la majorari de preturi".
"Este esenTial ca agentii economici, bancile, populatia sa creada in cifra de inflatie anuntata de BNR. Dar ce ancorare a asteptarilor inflationiste poti sa faci daca nu se stiu rigorile unei inflatii scazute? Discutiile la TV cu ochii inrositi despre cresteri de preturi distrug tot."
Varujan Vosganian nu-i lasa nicio portita pentru a gasi eventuale surse de crestere a inflatiei in ograda Guvernului.
"In 2007, preturile reglementate au avut efect antiinflationist pentru prima data din 1990, inregistrand cresteri sub rata inflatiei. Am reusit sa mentinem preturile la energie la niveluri care sa nu faca presiuni inflationiste. Am avut o politica fiscala prudenta si am incredintat FMI si BNR ca vom continua la fel pana la sfarsitul anului. Previziunea pentru deficitul bugetar pe 2007 este de sub 1-1,2% din PIB, ceea ce reprezinta un mare pas inainte fata de tinta initiala de 2,7%. Ratarea tintei de inflatie nu se datoreaza in niciun caz Ministerului Finantelor, ci unor conditii exterioare", a conchis Vosganian.
Si totusi de ce a crescut inflatia atat de mult?
"Umflatura de inflatie din ultimele luni este integral exogena - provocata de scumpirea alimentelor din cauza secetei si de depreciere. Nu o combatem cu majorarea de dobanda de 0,5 puncte. Prin masura luata ne uitam la riscurile pe 2008 si 2009. Nu tragem cu tunul monetar in muste. Ne intereseaza inflatia joasa de durata", raspunde Isarescu.
Seful BNR recurge la o comparatie plastica pentru a ilustra eficienta folosirii dobanzii ca instrument impotriva inflatiei in contextul actual: "este ca si cum faci un tratament de inima si-ti omori ficatul".
"Nu orice exces se poate compensa: nu se compenseaza majorari salariale cu o inasprire fiscala. Cat despre compensarea majorarilor salariale prin politica monetara, poate fi cea mai proasta combinatie. Nu vreau sa ma frig a doua oara", spune Isarescu.
In acelasi timp, el descrie mecanismul efectelor in lant asupra firmelor care fac export: "Cresterile salariale erodeaza competitivitatea externa a exportatorilor. Daca majorez si dobanda, se apreciaza leul si competitivitatea se erodeaza si mai mult. Parghia politicii monetare este o solutie pe termen foarte scurt si poate face o combinatie otravitoare cu cresterile salariale".
La capitolul "limitari ale politicii monetare", Isarescu bifeaza si inutilitatea unei eventuale majorari a rezervelor minime obligatorii.
"Nu ne este teama de banci si am putea sa majoram rezerva minima obligatorie la valuta si la 80%, dar nu ar fi o solutie pentru ca am vazut deja cum merge exportul de credite."
Vosganian nu renunta la tonul optimist si se asteapta ca asimilarea tehnologiilor care sunt acum importate sa asigure cresteri de productie, ajungandu-se la o echilibrare a raportului cerere-oferta.
"Pana creste productia si acopera cererea trebuie sa tinem avionul in aer. Degeaba iti planifici dezvoltare economica daca nu te tin curelele. Fara inflatie scazuta, cresterea economica devine o iluzie", ii raspunde Isarescu.
Numai ca nici guvernatorul nu are solutii miraculoase. Stie doar ca folosirea accentuata parghiilor monetare inseamna risc de apreciere a leului care pregateste un "hard landing" (corectie dura a deficitului extern prin deprecierea masiva a leului, urmata de explozia inflatiei), nu un "soft landing" (atenuare graduala a dezechilibrelor).
"De un an de zile tragem semnale ca aprecierea leului este foarte periculoasa si nu ne avantajeaza decat pe termen scurt. Ar fi miopie din partea noastra sa ne uitam doar la o stabilitate pe termen limitat."
Isarescu nu-i uita pe analistii din banci pe care ii acuza ca incearca sa induca trenduri speculative pe piata. "Analisti care ne-au zis intai ca euro se duce la 2,9 lei ne spun acum ca leul este supraapreciat cu 30%. Nu putem intra in asemenea capcane."
Nu in ultimul rand, Isarescu a tinut sa se adreseze "auditoriului TV" al seminarului: "Vom ramane permanent aici sa asiguram stabilitatea financiara a tarii". Guvernatorul BNR evita sa vorbeasca mai multe despre solutii si perspective. Probabil o va face luni, cand prezinta raportul trimestrial pe inflatie al bancii centrale si explica decizia de miercuri de majorare a ratei dobanzii de politica monetara cu jumatate de punct procentual, pana la 7,5%.

Deficit sub asteptari

Bugetul public va termina anul cu un deficit de 1,1%-1,2% din PIB, fata de un nivel programat de 2,8% din PIB, a declarat Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor.
Dupa primele zece luni, bugetul inregistra un excedent de aproximativ 0,4% din PIB, conform guvernatorului Bancii Nationale, Mugur Isarescu.
Finantele vor utiliza o mare parte a sumelor din emisiunea de euroobligatiuni pentru a acoperi credite externe atrase de Romania cu scadenta la mijlocul anului viitor, a spus Vosganian.
Rectificarea bugetara programata pentru luna noiembrie ar putea presupune fonduri suplimentare pentru infrastructura, din sumele obtinute din privatizari, a declarat ministrul.

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7627
Diferență: 0,1619
Ieri: 4.7615
Azi: 4.3164
Diferență: 1,0417
Ieri: 4.3137
Azi: 5.5297
Diferență: 0,0344
Ieri: 5.5270
Azi: 4.3386
Diferență: 0,893
Ieri: 4.3304