Framantata de mai multe scandaluri in ultimii doi ani, piata romaneasca a medicamentelor se afla din nou intr-o situatie extrem de tensionata. Discrete pana in prezent vizavi de relatia cu statul, diviziile romanesti ale marilor grupuri internationale de medicamente sunt pe punctul de a adopta o pozitie dura fata de Ministerul Sanatatii.
Motivul este nivelul ridicat la care au ajuns datoriile statului fata de companiile farmaceutice. Pe o piata totala anuala de 550 de milioane de dolari, datoriile sistemului sanitar au atins 330 de milioane de dolari si exista companii care au bani de recuperat inca din 2001.
Cele mai afectate de aceste intarzieri sunt companiile cu vanzari ridicate, adica liderii pietei.
Surse din piata spun ca GlaxoSmithKline (GSK) Romania, filiala celui de-al doilea producator mondial de medicamente si liderul pietei romanesti, a ajuns la creante de 50 - 60 de milioane de dolari fata de sistem si a oprit o mare parte a livrarilor de medicamente compensate sau gratuite catre spitale si depozite la sfarsitul anului trecut. Reprezentanta GSK in Romania si producatorul autohton Europharm Brasov (din care GSK detine 65%), au avut anul trecut o cota cumulata de piata de aproximativ 11,5%, adica vanzari totale de aproape 65 de milioane de dolari. Nivel apropiat de cel al creantelor fata de stat.
"Decizia legata de limitarea livrarilor a fost datorata nivelului mare de datorii acumulate in sistemul medical si, implicit, de compania noastra", a declarat pentru Ziarul Financiar Ioana Enache, directorul de comunicare si marketing al GSK Romania.
Oficialii GSK nu au dorit sa comenteze pe marginea valorii datoriilor dar au dorit sa precizeze ca cererile de medicamente pentru HIV/SIDA si cele pentru bolnavii in stadii terminale au continuat sa fie onorate.
Surse din piata afirma ca masura stoparii livrarilor catre spitale ar putea fi luata si de alte multinationale in cazul in care atitudinea Ministerului Sanatatii si Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate (CNAS) fata de companii nu se schimba in viitorul apropiat.
Nerecuperarea banilor din sistem afecteaza puternic fluxul de lichiditati al companiilor, care, desi raporteaza profituri ridicate, au pozitii financiare proaste.
Ieri, Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM) s-a intrunit pentru a decide asupra unei pozitii comune a multinationalelor fata de stat. Din ARPIM fac parte toate filialele si reprezentantele companiilor de top din industria medicamentelor precum Pfizer (liderul mondial), GSK, Bristol Myers Squibb, Merck Sharp&Dohm sau Eli Lilly.
Eugen turlea, directorul general al CNAS spune ca problema datoriilor va fi subiectul unei intalniri a oficialilor romani cu reprezentantii ARPIM in aceasta saptamana.
"Elaboram in prezent un proiect de masuri pentru plata unei parti importante din aceste datorii. Masurile vor fi discutate si cu reprezentantii companiilor iar sedinta de Guvern din aceasta saptamana ar putea avea pe ordinea de zi acest proiect", a declarat Eugen turlea pentru Ziarul Financiar.
turlea a precizat ca proiectul prevede plata datoriilor de peste 90 de zile ale farmaciilor, precum si achitarea integrala a datoriilor spitalelor.
"La spitale se va lua in considerare, insa, modul in care directorii au tinut seama de legea privind achizitiile publice", a mentionat turlea.
Oficialul CNAS a precizat ca suma ce va trebui platita in cazul aprobarii acestui proiect este de peste 148 milioane dolari.
Dificultatile de recuperare a banilor au existat aproape permanent in ultimii ani, insa cei mai afectati de problema au fost, pana in prezent, producatorii romani, in special Sicomed Bucuresti si Antibiotice Iasi. Cele doua companii au o expunere foarte mare catre spitale iar ponderea medicamentelor compensate in cifra de afaceri este ridicata.
In cazul Sicomed, de exemplu, cifra de afaceri in primele noua luni ale anului trecut a fost de 924,18 miliarde lei iar valoarea creantelor la sfarsitul aceleiasi perioade - aproape 470 de milioane de dolari. Datorita recuperarii tarzii a banilor, compania a avut probleme mari de lichiditate anul trecut, fiind necesara apelarea la credite pentru desfasurarea activitatii curente.
Antibiotice avea, dupa primele trei trimestre din 2002 o cifra de afaceri de 774,69 miliarde lei si creante de peste 500 miliarde lei.
Filialele si reprezentantele romanesti ale gigantilor industriei mondiale de profil au preferat sa taca in ultimii ani, beneficiind de sustinerea financiara a grupurilor din care fac parte si fiind stimulate de marjele mari de profit pe care le realizeaza in Romania datorita modalitatii de calcul a preturilor.
Atitudinea rezervata a jucatorilor fata de stat s-a datorat si particularitatilor pietei. In fond, cine vrea sa se puna cu statul, mai ales cand este principalul client?
Singurii curajosi pana in prezent au fost fostii manageri greci ai Sicomed, care au luat decizia, in vara lui 2001, de a opri livrarile mai multor medicamente injectabile catre spitale. Decizia a fost luata datorita faptului ca respectivele produse erau vandute in pierdere de catre companie in urma cresterii costurilor de achizitie a fiolelor si neacordarii majorarilor corespunzatoare de preturi de catre stat.
In acel caz s-a ajuns la un compromis, insa compania a pierdut o parte din cota de piata. In plus, a intrat si in vizorul Consiliului Concurentei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
