Introducerea leului greu, respectiv taierea unor zerouri din coada monedei nationale, este un fenom inevitabil, dar deocamdata Banca Nationala nu a luat o decizie cu privire la momentul de timp cand va avea loc.
"Denominarea sau denominalizarea, vom vedea in final cum ne vom referi la ea, este un fenomn inevitabil. Probabilitatea de a sosi este foarte mare. Nu putem sa trecem acest fenomen pe un loc secundar, mai ales in contextul in care in mass-media au aparut articole pe aceasta tema si lumea a inceput sa intrebe. Ceea ce vreau sa atrag atentia este faptul ca nu discutam aici despre vreo decizie a BNR in acest sens pentru ca banca centrala nu a luat-o", a afirmat ieri guveratorul BNR in prima "iesire publica" pe aceasta tema.
Guvernatorul a tinut sa precizeze ca "experienta a demonstrat ca denominalizarea nu trebuie neaparat facuta atunci cand inflatia ajunge la 10%, ci mai degraba cand exista un trend dezinflationist cert, astfel ca demonetizarea sa ajute la cresterea increderii in moneda nationala si implicit la scaderea inflatiei.
"Este o decizie cu implicatii politice care presupune consultarea Guvernului si chiar implicarea Parlamentului pe segmentul legislativ. Nu trebuie sa mai facem referire la reforma monetara in acest context. Lumea trebuie sa inteleaga ca denominarea nu va implica confiscarea. Nimeni nu va pierde nici o unitate monetara, ci dimpotriva totul va decurge ca si atunci cand au mai fost schimbate bancnote", a adaugat Isarescu.
In opinia Guvernatorului, trecerea la "leul greu" este un proces care dureaza intre 12 si 16 luni, iar o astfel de decizie nu poate fi luata nici intr-un an electoral cum este 2004, nici in 2005-2006, cand vom fi foarte aproape de integrarea in Uniunea Europeana.
Israescu a precizat ca daca orizontul de integrare devine vizibil in 2005- 2006, fata de anul 2007 care a fost luat in calcul in strategia de dezvoltare a Romaniei, este posibil chiar sa nu mai puna problema denominarii.
Acest aspect a fost imediat speculat de bancherii prezenti la seminar care au precizat ca totusi mai este cale lunga pana vom adera la Uniunea Europeana si ulterior la Uniunea Monetara si cel mai indicat ar fi ca procesul de trecere la leul greu sa inceapa cat mai repede.
Bancherii vor repede leul tare
"Am sesizat grija dumneavoastra de a nu supara opinia publica , de o proteja si de a nu transmite mesaje puternice, care sa bulverseze. Cred insa ca trecerea la denominarea leului ar trebui sa inceapa cat mai repede, pentru ca mai devreme de 2011-2012 nu cred ca vom intra in Uniunea Monetara, si deci sa trecem cu adevarat la euro", a mentionat Eugen Radulescu, presedintele Bancii Agricole-Raiffeisenbank.
El a atras atentia ca si din punct de vedere tehnic ar fi utila o astfel de masura, intrucat operarea cu cifre de ordinul zecilor de milioane devine din ce in ce mai greoaie.
Dan Pascariu, presedintele HVB Bank Romania si prim-vicepresedintele Asociatiei Romana a Bancilor, a atras atentia ca desi s-ar putea ca noi sa dorim sa trecem la euro sa "nu depina doar de noi"
"S-ar putea ca guvernatroul sa nu aiba alta solutie decat sa inchida cercul. Sub domina sa am ajuns la patru zerouri si tot sub .... Ar trebuie sa revenim la loc. Probabil ca de abia atunci incolo ar trebui sa vorbim de euro", a spus Pascariu.
Isarescu a precizat, in acelasi context, ca in procesul de taiere a unor zerouri din coada leului costurile nu vor depasi costurile cerute de emisiunea de moneda in conditii inflationiste, in care cea mai mare bancnota reprezinta echivalentul a 15 dolari.
"In momentul denominalizarii se realizeaza o structura optima de cupiuri, deci o optimizare a costurilor. Nu avem probleme de costuri ci de oportunitate politica, sociala si de moment. Dorim ca in anul 2002 dezinflatia sa fie liniara si in Romania, acest lucru ajutandu-ne foarte mult in decizia de a taia cateva zerouri din leu', a precizat Mugur Isarescu.
"BNR nu va emite bancnota de un milion de lei, pentru ca nu voi semna asa ceva", a spus guvernatorul citat de Mediafax.
Experienta tarilor vecine arata ca introducerea unei monede cu putere mai mare a determinat o scadere a ratei de inflatie in urmatorii ani. Polonia a introdus zlotul greu in 1995, dupa trei ani de dezinflatie, si ajuns la o rata a inflatiei de la 33,2% in 1994, la 28,1% in 1995, 19,9% in 1996 si 10,1% in 2000.
Denominalizarea din Croatia este cea mai de succes. Cu o rata a inflatiei de 1.500% in anul premergator operatiunii, Croatia a ajuns la o inflatiei de 107% in 1994 (anul denominarii), 4% in 1995 si 5,4% in 2000.
Guvernatorul BNR a dat exemple si de insuccese ale aplicarii unei politici de denominare, mentionand in acest Rusia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
