Uitati-va la cifre
"Probabil ca vom inregistra o usoara scadere a economiei in urmatorii ani. Dar daca ne uitam la cresterea economica din alte tari ale Uniunii Europene de 1-2%, nu putem sa nu vedem ca ceea ce se petrece in Romania inseamna o crestere mult mai solida. Cine vorbeste despre o aterizare fortata a economiei da dovada de necunoastere a Romaniei. Ei (analistii agentiilor de rating - n.red.) nu fac decat sa-si scrie rapoartele din birouri. Uitati-va la cifre: deficitul comercial scade, usor - e adevarat, dar scade", afirma premierul Tariceanu. Datele statistice la jumatatea anului, tind sa-l contrazica: deficitul comercial pe 12 luni a urcat la 22,6 mld. euro fata de 22,4 mld. euro la nivelul lunii iunie 2007.
Tariceanu incearca sa contrazica opinia generalizata a analistilor celor mai mari agentii de rating care sustin ca ar fi extrem de neobisnuit ca Romania sa nu fie afectata de declinul economiilor din zona euro, care reprezinta principalul partener comercial si care ar putea inregistra o scadere a cererii de importuri.
Cele mai recente evaluari pot fi considerate pesimiste prin prisma faptului ca nu iau in calcul productia agricola importanta din acest an, care are o contributie semnificativa la PIB-ul Romaniei, a carei evolutie nu depinde neaparat de economiile din zona euro, in conditiile in care Romania inregistreaza deficite de oferta pe multe produse agroalimentare si oricum la nivel international cererea este foarte mare.
Pentru semestrul I guvernul a avansat o estimare a cresterii economice de 8,6%, insa analistii locali intrevad o cifra de sub 8% pentru finalul anului, anticipand o incetinire vizibila a exporturilor in ultima parte a lui 2008, continuata in 2009 in functie de evolutia economiilor vestice.
Cat priveste finantarea deficitului extern, cifrele disponibile indica scaderea constanta a sumelor trimise de romanii care muncesc in strainatate din cauza problemelor economice din Spania si Italia. Premierul afirma ca atata vreme cat Romania va fi o tara cu o economie emergenta, aceasta va continua sa creasca. Analistii nu contrazic o asemenea viziune, creditand Romania cu potential de crestere pe termen lung, insa se tem de dezechilibrele macroeconomice - inflatie mare, deficit extern ridicat, in conditiile unei politici fiscale considerate relaxate - care pot accentua vulnerabilitatea la socuri externe.
Investitii in economie de 100 de miliarde de euro in patru ani
Premierul Tariceanu apreciaza ca economia va beneficia de investitii de circa 100 de miliarde de euro in urmatorii patru ani, suma care include atat investitiile straine, cat si investitiile guvernamentale. Unul dintre exemple este, potrivit lui Tariceanu, decizia austriecilor de la Voestalpine de construire a unui combinat siderurgic langa Agigea, in valoare de cinci miliarde de euro.
"Din punctul de vedere al mediului nu este nicio problema. Parametrii de poluare ai investitorului austriac sunt cu 8% sub cea mai constrangatoare norma de poluare din UE. Dar venirea lor reprezinta o oportunitate pentru valorificarea potentialului Constantei si a Romaniei", a precizat premierul. Oficialii producatorului austriac de otel au anuntat ca vor reduce pana in luna octombrie lista posibilelor amplasamente pentru viitorul combinat, printre care se afla si Romania, la doua state.
Deocamdata, grupul austriac a inceput sa achizitioneze teren in zona Constanta-Agigea, procedura prin care se asigura ca nu va fi afectat de speculatii imobiliare in cazul in care va decide sa construiasca fabrica in Romania. Tariceanu sustine ca si alti investitori straini sunt interesati de o posibila venire in Romania. "Suntem in discutii si cu alti investitori importanti, dar nu pot spune acum cine sunt, pentru ca ne-au cerut discretie pana ce investitiile vor fi aprobate de board-ul companiilor", spune premierul.
Romania a atras anul trecut investitii straine de 7,2 miliarde de euro, iar Agentia Romana pentru Investitii Straine si-a revizuit recent previziunile privind valoarea care va fi inregistrata anul acesta de la sapte miliarde de euro la opt miliarde de euro. Estimarea ARIS este putin mai rezervata fata de cea a ministrului finantelor Varujan Vosganian care a declarat recent ca se asteapta la investitii straine de zece miliarde de euro in acest an. In ceea ce priveste investitiile statului in economie, premierul spune ca numai pentru infrastructura guvernul intentioneaza sa aloce 6% din PIB in fiecare an, daca PNL reuseste sa castige alegerile din toamna.
Am semne de intrebare in privinta oportunitatii deciziei
BNR Seful guvernului are semne de intrebare in privinta oportunitatii deciziei BNR de a majora dobanda de politica monetara peste pragul de 10%, insa respecta independenta institutionala a bancii centrale.
"In cadrul politicilor de prudenta pe care BNR este obligata sa le duca am semne de intrebare privind oportunitatea masurilor luate de Banca Nationala (majorarea dobanzii cheie - n.n.). Putea foarte bine sa nu le aplice. Dar vom vedea!", spune premierul care adauga: "BNR este o institutie independenta, Guvernul nu se poate amesteca in politica Bancii Nationale care are drept obligatie principala tintirea inflatiei". Premierul mai spune ca un atu al BNR il reprezinta faptul ca "poate reveni oricand asupra masurilor pe care le-a luat, daca se constata ca ele nu se mai justifica".
De la inceputul anului, atat premierul, cat si ministrul finantelor au avansat anumite comentarii privind efectul negativ pe care majorarile succesive de dobanda le-ar putea avea asupra cresterii economice, insa mai ales seful Executivului s-a aratat preocupat sa arate ca are o relatie de colaborare cu banca centrala, invitandu-l de mai multe ori pe guvernatorul Isarescu la Palatul Victoria.
In acelasi timp, ministrul finantelor Varujan Vosganian a afirmat chiar ca guvernul isi asuma supraincalzirea economica pe care o acuza Isarescu si o ataca prin cresterile de dobanda, sustinand ca prevaleaza interesul recuperarii decalajelor de dezvoltare economica. Incepand din toamna lui 2007, Banca Nationala a Romaniei a majorat dobanda cu 3,25 puncte procentuale, pana la 10,25% pe an intr-un demers de recuperare a controlului asupra asteptarilor inflationiste de pe piata.
Cel putin deocamdata, cresterile de dobanda nu au produs efecte vizibile la nivelul consumului si al cresterii economice, insa apar semne de temperare a ritmului creditarii, care ar putea fi accentuate de intrarea in vigoare a noilor restrictii la creditul de retail. Analistii considera ca BNR ar avea spatiu de manevra sa reduca dobanda in cazul in care s-ar profila o incetinire economica abrupta, insa mai intai ar trebui sa se asigure ca poate readuce inflatia pe un trend solid de scadere.
Salariile par ca au crescut exagerat, pentru ca au pornit de foarte jos
In procente, salariile par ca au crescut exagerat de mult doar pentru ca noi veneam de undeva de foarte jos, considera premierul Tariceanu. Potrivit primului-ministru, salariile vor creste in continuare fara sa afecteze economia, pentru ca oricum ele au urcat mai putin decat productivitatea inregistrata de companii.
"Atractivitatea Romaniei nu trebuie sa mai fie reprezentata doar de salariile scazute, ci de oportunitatea pe care o ofera pentru investitii", afirma Tariceanu. Forta de munca ieftina a reprezentat principalul element care a atras investitorii straini in ultimii ani, dar piata locala incepe sa piarda acest avantaj in urma majorarilor salariale din ultimii ani. Potrivit biroului de statistica al UE, costurile totale cu forta de munca ale angajatorilor din Romania au avut cea mai spectaculoasa evolutie din ultimii sapte ani, comparativ cu alte tari din Europa Centrala si de Est.
Astfel, costurile au crescut cu peste 309% incepand din 2000 si pana in al doilea trimestru al anului trecut. In alte tari precum Cehia, avansul costurilor cu forta de munca a fost cu mult mai moderat, de doar 57% de-a lungul celor sapte ani. In acelasi timp, salariul mediu net pe economie s-a majorat in ultimul deceniu de 3,4 ori, de la 104 euro in 1998 pana la 354 de euro in luna iunie a acestui an, cel mai favorizat sector fiind administratia publica, cu o majorare de aproape 5 ori, arata datele Institutului National de Statistica.
Cu toate acestea, rata profitabilitatii per angajat este de zece ori mai mica in Romania decat in Europa, iar veniturile per angajat sunt doar de patru ori mai reduse decat media europeana. Conform studiului Saratoga - Human Capital Benchmarking, realizat de PwC in 2007, veniturile generate unei companii de catre un angajat ajung in Romania la 40.000 de euro anual, in timp ce la nivel european depasesc 160.000 de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
