Migratia externa si pensionarea sunt cele doua solutii avansate de Centru Roman pentru Politici Economice pentru scaderea excedentului de forta de munca din domeniul rural ocupat.
In momentul de fata, in mediul rural lucreaza peste 35% din populatia activa a Romaniei, adica 3,6 milioane de persoane, fata de o medie de 5% in tarile UE.
"Migratia este un fenomen sezonier si nu presupune efort bugetar din partea statelor din Uniunea Europeana. Fata de emigrantii din mediul urban, cu un numar redus de plecari pentru a muncii, cei din mediul rural au iesiri repetate, fara intentia de a se stabili in strainatate", spune Valentin Lazea, unul dintre autorii studiului "Dezvoltarea rurala si reforma agriculturii romanesti" elaborat la solicitarea Centrului Roman pentru Politici Economice.
Lazea, care este economistul sef al BNR, sustine ca taranii romani plecati la munca in strainatate au proiecte pe termen scurt si se vor intoarce dupa cativa ani in tara. "Taranii romani au proiecte de a se indestula pe ei si familia: sa-si construiasca o casa si sa cumpere o masina. Proiectele romanilor sint temporare. Acest lucru trebuie consemnat si partenerilor europeni, pentru a le disipa din temeri", a mai spus Lazea. El a aratat, ca in cazul Potrugaliei, migratia fortei de munca in primii ani dupa aderarea la UE a reprezentat principala solutie pentru a evita criza economica.
Potrivit datelor statistice si contrar perceptiei generale, 80% din lucratorii romani din strainatate provin din mediul rural.
Conform autorilor studiului, prin pensionarea a circa 1 milion de tarani, care acum sunt angrenati in agricultura vor fi eliberate circa 2 milioane de hectare de pamant care ar putea reintra in circuitul agricol care produce pentru comert.
Lazea spune ca 50% din fondurile pe care ar urma sa le primeasca taranii vor proveni din directionarea ajutorului de 2 milioane de lei/hectar acordat, in acest an taranilor, iar cealalta jumatate ar veni din veniturile pe care le vor genera asociatiile de comasare a terenurilor care vor concesiona terenurile fermierilor catre investitori.
Politica UE este de a spijinii fermele de peste 15 hectare sau fermele intre 3 si 15 hectare (semisubzistenta) care prezinta planuri de afaceri, pentru a demonstra capacitatea comerciala. In Romania, 50% din gospodariile agricole au sub 3 hectare, restul fiind lucrat de 1.700 de exploatatii agricole.
"Nici o tara, nici macar Polonia, nu a avut o situatie atit de dramatica in domeniul agriculturii", a afirmat Lazea.
Desi cu un nivel foarte ridicat de penetrare a energiei electrice, spatiul rural se afla pe ultimul loc intre statele balcanice in ceea ce priveste accesul la apa curenta si instalatii sanitare, si putin peste Allbania si Turcia la nivelul infrastructurii rutiere.
Statisticile plaseaza Romania in partea de jos a clasamentului si in ceea ce priveste serviciile sanitare, incidenta tuberculozei fiind cea mai ridicata din regiunea balcanica, alaturi de rata mortalitatii materne, dubla fata de Albania. In acelasi timp, speranta de viata in mediul rural este mai scazuta, Romania impartind ultimul loc cu Turcia.
stelian.negrea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
