Stirile tot mai proaste care vin de peste Ocean, scaderea pietelor financiare mondiale si tensiunea de pe pietele de credit ii fac pe managerii romani sa fie incordati in aceasta perioada. Multi se intreaba ce mai e cu Fannie Mae si Freddie Mac, bancile ipotecare americane aflate in deriva si asteapta sa nu mai aiba emotii de la o stire bomba la alta de pe pietele externe.
Insa pana sa se manifeste efectiv turbulentele financiare externe in economia romaneasca, este posibil ca inrautatirea starii de spirit a populatiei in urma avalansei de stiri negative din toata lumea reluate de mass-media locala sa fie mai rea decat insasi criza.
Este normal ca cei care se uita zi de zi pe venituri si profituri sa caute sa prognozeze cat mai din timp eventualele probleme, ca sa taie din costuri sau sa realoce cheltuielile pentru a putea pastra intact cash-flow-ul. De exemplu, in fata scumpirii benzinei si scaderii vanzarilor, Carlos Ghosn, seful Renault, a anuntat ieri micsorarea cu 10% a numarului de salariati din Europa de Vest, oprirea unor linii de productie, axarea pe proiectul ultra low-cost din India si dezvoltarea automobilelor electrice.
Va aluneca si Romania intr-o zona a cresterii economice reduse si a incetinirii vanzarilor?
Esential va fi ce se intampla pe doua mari piete - auto si imobiliare. Ambele se bazeaza pe credite. Cum cea mai mare parte a creditelor date in Romania provin din strainatate, cresterea dobanzii de catre Banca Centrala Europeana va majora costurile.
Ca urmare, cel putin pe termen scurt, indicatorul credite luate de populatie este cel mai important pentru economie. Iar evolutia creditelor luate lunar de populatie exprima cel mai bine fluctuatia starii de spirit a oamenilor. Numai increderea in viitor ii indeamna pe clientii bancilor sa se angajeze la plata unor rate lunare de cateva sute sau mii de euro. Ca urmare, discutiile despre recesiune, precum si evolutia cursului influenteaza puternic deciziile clientilor persoane fizice de a se imprumuta.
Sub avalansa de prognoze negative, din noiembrie anul trecut pana in mai creditele luate de populatie au scazut luna de luna pana la o treime. In valoare absoluta, ajunsesera in mai la putin peste
400 mil. euro, fata de 1,2 mld. euro credite acordate in noiembrie anul trecut. Practic, un ofiter de credite dintr-o sucursala cu vanzari medii a avut de trei ori mai putin lucru in mai fata de noiembrie anul trecut. Luand in considerare si inmultirea agentiilor bancare in prima parte anului, este posibil ca scaderea productivitatii, adica a numarului de credite procesate pe cap de angajat, sa dea deja batai de cap managerilor.
Desi era de asteptat sa avem in continuare o reducere in continuare a fluxului de credite, deodata
s-au inviorat: in iunie, populatia a luat credite de 1 mld. euro.
Care ar putea fi explicatia? La nivelul populatiei, riscul cel mai mare este de curs si de salarii. Daca oamenii au vazut ca salariile cresc in continuare (plus 20% in 2008) si ca euro ramane in jur de 3,5 - 3,6 lei, nu au mai perceput amenintarile macroeconomice ca fiind iminente, in pofida stirilor alarmiste.
Sigur ca pe medie fluxul lunar de credite pentru consum, case si masini s-a redus fata de anul trecut, dar revenirea din iunie a aratat ca oamenii nu mai sunt atat de speriati. Ramane sa vedem in lunile urmatoare daca aterizarea, caci o aterizare va fi, va fi lina sau, ceea ce se teme toata lumea, in picaj.
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
