Curtea Europeana pentru Drepturile Omului de la Strasbourg reprezinta pentru multi romani sansa de a-si pleda cauza atunci cand se considera nedreptatiti de Justitia romana.
Judecatorii europeni au solutionat pana acum sapte cazuri, toate in favoarea petentilor, pentru care statul roman a platit deocamdata, despagubiri in valoare de 1,1miliarde lei.
Cel mai recent caz este cel al pensionarului Dan Brumarescu. Curtea a decis, marti, ca statul roman trebuie sa ii restituie lui Brumarescu, in sase luni, casa pe care o castigase in instanta de fond si terenul pe care se afla aceasta.
Judecatorii au mai decis ca, in situatia in care statul roman nu va proceda la restituirea imobilului, trebuie sa ii acorde reclamantului despagubiri in valoare de aproape 200.000 de dolari.
Brumarescu a castigat intreg imobilul in 1993 dar - ca urmare a unei plangeri formulate de mostenitorul unui chirias pe care statul comunist il instalase la parterul imobilului permitandu-i ulterior sa cumpere acest spatiu - procurorul general a inaintat, in 1995 un recurs in anulare iar Curtea Suprema de Justitie a casat sentinta de retrocedare.
Dan Brumarescu nu crede, nici dupa hotararea finala a Curtii Europene ca-si va putea recupera usor casa. "Nu mai cred nimic. Sunt scarbit. Este o situatie care dureaza de opt ani, si nu mai spun cate procese, cate injuraturi si inghionteli n-a trebuit sa suport in tot timpul asta!" a declarat el pentru Ziarul Financiar.
Brumarescu spune ca Mircea Dan Mirescu, in continuare proprietar pe parter, ca urmare a casarii hotararii judecatoresti, nu mai locuieste acolo din 1988.
"Acum prefer sa ma odihnesc moral pentru ca e posibil ca lupta sa mai continue", spune Brunarescu.
Premierul Adrian Nastase a declarat ieri la Strasboug, conform Mediafax, ca toate cazurile similare cu cel al lui Dan Brumarescu vor putea fi altfel analizate dupa ce legea privind regimul juridic al caselor nationalizate va fi promulgata.
Nastase considera ca din punctul de vedere al Curtii Europene, legislatia romaneasca nu a fost respectata si ca, pana in momentul in care va trebui acordata despagubirea, proprietatea va trebui evaluata. "Curtea Europeana nu este un agent imobiliar care sa evalueze locuintele", a apreciat premierul.
Manuela atefanescu presedinte al Comitetului Helsinki-Romania, afirma ieri ca majoritatea celor care apeleaza la Curtea de la Strasbourg sunt nemultumiti de modul in care s-a derulat procesul in tara.
Cei 41 judecatori ai Curtii au solutionat pana acum sapte cazuri, toate in favoarea petentilor. Alte 14 dosare romanesti isi asteapta randul.
Deschizator de drumuri a fost Elisabeta Vasilescu, primul caz judecat de Curtea de la Strasbourg in baza plangerii unui cetatean roman. In 1997, Elisabeta Vasilescu, 101 ani, a reclamat statul roman ca in 1996 i-au fost confiscate monedele de aur de catre autoritatile comuniste.
Cele 327 de monede si cateva perechi de cercei de aur nu i-au fost restituite de catre statul roman in ciuda a trei sentinte judecatoresti stabilite de tribunalele din Romania. Elisabeta Vasilescu a fost despagubita cu 95.000 de franci francezi.
Mihai Constantinescu a primit castig de cauza in vara anului trecut, dupa ce a reclamat statul roman intr-o cauza privind liberatatea de exprimare.
In acest caz nu a fost incalcat dreptul la liberatatea de exprimare, ci dreptul la un proces echitabil prin condamnarea pentru calomnie a petentului, presedinte al unui sindicat de profesori, care a criticat in presa trei profesoare. Despagubirile decise de Curte pentru Constantinescu au fost in valoare de 25.000 de franci francezi.
Un alt caz, a fost cel al ziaristului Dalban. Ziaristul a reclamat la Strasbourg hotararea prin care era condamnat pentru insulta si calomnie. Curtea Europeana i-a dat castig de cauza ziaristului, cu mentiunea ca va trebui despagubit cu 20.000 de franci francezi, insa raspunsul a venit dupa ce acesta a decedat.
Cunoscut este si cazul detinutului Petra, din Penitenciarul Aiud. El s-a plans de conditiile de detentie. A primit raspuns favorabil din partea judecatorilor Curtii, care i-a dat dreptate in privinta plangerii referitoare la violarea corespondentei in penitenciar si au fixat despagubiri in valoare de 10.000 de franci francezi.
In luna mai, anul trecut, cazul Rotaru a fost solutionat in favoarea petentului. Curtea a constatat incalcarea drepturilor la respectarea vietii private si la un recurs efectiv intr-un caz in care petentul a fost acuzat pe nedrept ca ar fi fost membrul unei miscari studentesti de dreapta pe timpul comunismului. El urma sa fie despagubit cu 53.000 de fanci francezi.
In cazul Ignaccolo-Zenide era vorba despre un roman cu cetatenie franceza, cu domiciliul in Romania. Acesta a rapit copiii al caror tata natural era, de la mama lor, cetatean francez.
Pentru ca Justitia romana a ordonat reintoarcerea copiilor la mama sa, dar nu a pus in aplicare hotararea, Curtea a decis ca a fost incalcat dreptul la respectarea vietii de familie. ai a mai hotarat ca frantuzoaica sa fie despagubita cu 186.000 de franci francezi.
Prin Conventia Europeana a Drepturilor Omului, intrata in vigoare in 1953, sunt definite un ansamblu de drepturi si libertati inalienabile pe care statele semnatare sunt obligate sa le respecte. Semnarea Conventiei este obligatorie pentru aderarea la Consiliul Europei.
Aplicarea Conventiei este garantata prin Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Curtea trateza cazuri individuale sau venite din partea unui stat, dupa ce, in prealabil, au fost epuizate toate caile de recurs in statul parat.
Statele semnatare ale Conventiei trebuie sa respecte hotararile Curtii, altfel, Comitetul Ministrilor CE poate decide suspendarea sau excluderea lor din Consiliul Europei. Curtea este compusa din 41 de judecatori, cate unul pentru fiecare tara semnatata a Conventiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
