O regula simpla a investitorului istet spune ca intr-o perioada in care se anticipeaza inceputul unei tendinte de scadere a dobanzilor pe piata, este profitabil ca banii sa se duca in instrumente cu dobanda fixa. Acestea asigura un castig constant, care devine din ce in ce mai mare in termeni relativi pe masura ce dobanda curenta din piata scade.
Din tot raul restructurarilor intarziate din economie, care au mentinut presiuni pe inflatie si pe deficitul extern, iese si un castig: economisirea in lei, cu dobanda fixa de la nivelurile actuale, pe scadente cat mai lungi, a devenit cea mai sigura investitie. In conditii cat de cat predictibile, piata romaneasca nu se va mai intalni cu dobanzi fixe de 17% pe an, de exemplu.
Din pacate, scadente mai mari de un an cu dobanda fixa nu prea sunt de gasit, atat timp cat statul roman nu poate plasa obligatiuni nici macar obligatiuni cu maturitatea de doi ani.
Ca dobanzile vor incepe sa scada in curand nu mai incape indoiala. Banca Nationala a discutat din nou subiectul in Consiliul de Administratie de ieri, fiind de asteptat un anunt in perioada imediat urmatoare. Inceputul scaderii nu trebuie sa aiba insa loc pe fondul unor presiuni politice, ci al sigurantei posibilitatilor de a mentine un trend, fara reveniri de genul celor petrecute anul trecut. Oricum, toata piata sta cu ochii pe BNR si nu la solicitarile ministrului de finante ori ale premierului.
Nu sunt prea multe instrumente cu dobanda fixa pe piata romaneasca. Lista incepe cu certificatele de depozit si titlurile de stat, si se termina cu clasicele depozite, insa cele fara clauza dobanzii variabile, cum incearca sa ofere multe banci. Castigul adus de o dobanda fixa are toate sansele sa-l depaseasca pe cel al depozitelor reinnoite periodic, dar la dobanzi in scadere.
Mai ales in cazul titlurilor de stat, dar si ale certificatelor de depozit, castigul asigurat printr-un plasament realizat in acest moment este chiar consistent avand in vedere ca astfel poate fi garantata o dobanda de 16-18% pe an pe o perioada de unu si chiar doi ani. Aceasta in conditiile in care dobanda de pe piata va tot scadea in acest interval, in conditiile in care prognozele de inflatie merg spre 9% la sfarsitul lui decembrie 2004, respectiv 6% la sfarsitul lui decembrie 2005. Si cum dobanzile la depozite nu raman in nici un caz la nivelul dublului ratei inflatiei, asa cum se intampla la credite, castigul este cert si facil.
Unii au sesizat aceasta sursa de castig, piata bancara inregistrand convertiri semnificative ale depozitelor din valuta in moneda nationala.
Cine merge astazi la banca si cumpara certificate de depozit cu dobanda fixa de 18% pe an isi pot asigura acest nivel de castig pe tot parcursul urmatoarelor douasprezece luni, timp in care dobanda curenta de pe piata are toate sansele sa coboare, mai vizibil spre sfarsitul anului.
Daca e vorba sa scada pretul creditelor, bancherii nu vor sta pe ganduri sa reduca si dobanzile la depozite, asa cum s-au grabit sa o faca anul trecut, pana cand BNR a intervenit pentru a opri declinul din ce in ce mai vizibil al economisirilor.
Dobanzile medii la depozitele in lei constituite de persoane fizice, pe scadente de la o luna la un an, au inregistrat o revenire puternica in luna martie, urcand pana la un nivel de 14,3%, nemaitins in ultimul an. In iunie 2003, dobanda medie coborase la un minim istoric de 11,7%, panta abrupta conturata la acea vreme lasand prea putin sa se intrevada posibilitatea unei reveniri de proportii.
De asemenea, detinerile firmelor in moneda nationala au fost incurajate cu o dobanda majorata de la 13,7% la 14,1% - un alt record al ultimului an.
In perioada 31 martie 2003 - 31 martie 2004, economiile populatiei au crescut cu numai 1,8 % in termeni reali. Iar revirimentul a aparut cu cateva luni intarziere dupa ce banca centrala a majorat dobanda de interventie, in conditiile in care acest instrument avea incidenta directa tocmai asupra dobazilor la depozite si nu atat a dobanzilor la credite.
Chiar si asa, bancile plaseaza bani la BNR cu 21,25% dobanda si platesc la depozite 16% - cel mult 18% pe an. Cu toata atractivitatea leului, inclinatia spre economisire ramane slaba, majoritatea clientilor bancilor fiind interesati de consum, pe credit, dupa prea multa vreme in care nu au avut acces la aceasta sursa de finantare a necesitatilor.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
