Un angajat din industria prelucrătoare a ajuns să câştige, în medie, un salariu de 1.735 de lei în luna octombrie a anului trecut, cu 90% mai mult faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2007, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
Deşi angajaţii din industria prelucrătoare nu au reuşit încă să ajungă la nivelul veniturilor încasate de angajaţii cu salariul mediu pe economie (de 1.871 de lei net în octombrie), ritmul de creştere a salariilor lor a fost mai mare decât media, având în vedere că în perioada 2007 – 2015 salariul mediu a avut parte de un ritm de creştere de 72,6% în aceeşi perioadă.
„Creşterea salariilor din industria prelucrătoare se explică, pe de-o parte, de creşterea salariului minim pe economie, întrucât multe din joburile din industria cablajelor auto pornesc de la un nivel apropiat de nivelul minim, de exemplu.
De asemenea, tot în cablaje auto se plătesc ore suplimentare, prime şi bonusuri, care se adaugă la venitul salarial şi astfel se explică o creştere a câştigului salarial al angajaţilor”, a spus Felix Toma, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Gi Group România.
El a spus că salariile muncitorilor din sectorul producţiei de cablaje auto pornesc de la 1.100- 1.200 de lei brut pe lună (810- 880 de lei net pe lună), la care se adaugă diverse bonusuri. În plus, din 2007 până în 2015 salariul minim pe economie a crescut de 2,7 ori, ajungând anul trecut la valoarea de 1.050 de lei brut pe lună (adică 777 de lei net). Creşterea salariului din industria prelucrătoare este semnalată şi în studiile salariale efectuate în rândul companiilor private.
„Per total, creşterea salarială din producţie a fost de 30% din 2007 până în prezent, mai mare fiind pentru muncitori şi operatori (circa 55%). Pentru poziţii de management, creşterea a fost de circa 20% în această perioadă”, a spus Mihaela Lupu, market leader productized services în cadrul Hay Group România.
Comenzile mai mari venite din străinătate şi creşterea exporturilor din industria auto au determinat o concurenţă mai mare pe candidaţi (mai ales în vestul ţării şi în Transilvania), ceea ce a condus şi la proiecte de mutare a personalului din Moldova în aceste zone, astfel că veniturile angajaţilor au continuat să crească. „Cu tot cu investiţiile în proiectele de mutare a personalului dintr-o zonă în alta a ţării, costurile companiilor sunt mai mici decât cele pe care le-ar fi avut dacă investeau în creşterea producţiei în Germania, de exemplu”, a mai spus Felix Toma de la Gi Group.
