• Leu / EUR4.6590
  • Leu / GBP5.3404
  • Leu / USD4.1340
Profesii

Capcanele programului de lucru redus la 28 de ore pe săptămână

Capcanele programului de lucru redus la 28 de ore pe săptămână

Autor: Bogdan Cojocaru

27 nov 2017 2362

În Germania, puternica IG Metall, cea mai mare uniune sindicală din Europa, cere un program de lucru mai flexibil pentru membrii săi. Însă experienţa Suediei sugerează că un program săptămânal mai scurt are efecte secundare care dau de gândit, scrie Handelsblatt.

Uniunea sindicatelor din industria metalelor a început discuţiile pentru noi contracte colective de muncă cu o listă de pretenţii care ar putea face ca aceste negocieri să fie cele mai dificile din ultimii ani.

Pe lângă majorări salariale, liderii IG Metall propun ca muncitorii să aibă opţiunea de a avea săptămâna de lucru de 28 de ore timp de până la doi ani. Aceia care ar munci mai puţin pentru a avea grijă de copii sau de rudele în vârstă ar putea beneficia chiar şi de alocaţii suplimentare pentru completarea salariilor mai mici. Reprezentanţii sindicatelor spun că scopul lor este de a echilibra mai bine timpul de lucru cu viaţa privată pentru cei aproape un milion de membri ai IG Metall. Însă companiile atenţionează că consecinţele unor astfel de schimbări ar fi paralizante.

Angajatorii din industria metalelor au avertizat că ar echivala cu o „tăiere colectivă în spatele cortinei“ şi estimează că i-ar forţa să înlocuiască 200.000 de poziţii. Cum forţa de lucru calificată este încă greu de găsit, companiilor le va fi şi mai greu să facă faţă cererii în creştere. Presiunile şi mizele sunt mari în ambele tabere. Suedia poate oferi un exemplu pentru efectele schimbărilor cerute de sindicate. Göteborg, al doilea oraş ca mărime din această ţară nordică, a lansat în 2015 un experiment intens mediatizat în care a testat acest sistem: asistentele medicale de la un azil de bătrâni au putut lucra şase ore pe zi pentru acelaşi salariu.

 

Bengt Lorentzon, un consultant care a condus acest proiect derulat pe o perioadă de doi ani, a lăudat experimentul ca fiind un succes. Personalul a fost mai fericit, mai puţin obosit şi chiar mai sănătos, pentru că a avut mai mult timp liber pentru exerciţii fizice. „Rezultatele“, a explicat el pentru Handelsblatt, „au fost strălucite“.

Însă experimentul Göteborg a costat circa 12,5 milioane de coroane suedeze. La începutul acestui an perioada de încercare s-a terminat, iar asistentele de la azil şi-au reînceput programul de lucru de opt ore pe zi. Printre cei mai aprigi critici ai proiectului a fost viceprimarul oraşului Maria Rydén. Când oraşul a dezbătut problema în urmă cu trei ani, ea a calculat cât ar costa adoptarea modelului cu şase ore de lucru pe zi la azil. La un cost de 825 de milioane de coroane, preţul a fost catalogat ca inaccesibil.

În Suedia, una dintre cele mai deschise şi civilizate ţări din lume, astfel de aranjamente sunt rare, iar companiile care au decis să facă teste nu sunt întotdeauna mulţumite de rezultate. Spitalul Universitar Sahlgrenska din acelaşi oraş a încercat o schemă similară în urmă cu mai mult de zece ani. Şi un centru de service Toyota din Göteborg a adoptat programul de lucru de şase ore.

Cu două astfel de schimburi în fiecare zi, service-ul n-a putut progresa în ceea ce priveşte numărul de autovehicule reparate.

Nici Erik Gatenholm, fondatorul startup-ului de bio-printing 3D Cellink, nu a fost mulţumit. Cu sediul la periferia Göteborgului, compania printează bucăţi de ţesut uman folosite la testarea medicamentelor şi cosmeticelor. În urmă cu câteva luni, Gatenholm a introdus programul de lucru de şase ore. Însă, în loc să reducă stresul, schema a făcut ca angajaţii să nu-şi poată finaliza proiectele, ceea ce înseamnă că niciunul dintre ei nu putea pleca după şase ore.

„A trebuit să-i scot la propriu pe uşă afară“, spune Gatenholm. În cele din urmă, Cellink a început să întârzie cu onorarea comenzilor. Compania şi-a reluat programul de lucru normal, iar angajaţii au reînceput să facă ore de lucru suplimentare.

Unii experţi în domeniu, printre care Alexander Spermann, spun că reducerea programului de lucru trebuie să vină la pachet cu creşterea productivităţii pentru a fi sustenabilă. Altfel, reducerea programului ar însemna „şocuri în ceea ce priveşte costurile“ pentru angajator.

 

IG Metal, din industria metalelor, este cel mai influent sindicat din Germania şi unul dintre cele mai puternice din Europa. Spre deosebire de sindicatele din Franţa, IG Metal se concentrează mai mult pe securitatea şi calitatea locurilor de muncă decât pe creşterile salariale.

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6590
Diferență: -0,0193
Ieri: 4.6599
Azi: 4.1340
Diferență: -0,3111
Ieri: 4.1469
Azi: 5.3404
Diferență: -0,1402
Ieri: 5.3479
Azi: 4.0924
Diferență: -0,2121
Ieri: 4.1011