In ultimii 15 ani, Romania, ca toate tarile postcomuniste, a importat multe principii internationale (in special anglo-saxone) pentru practicile manageriale si de organizare a resurselor umane din organizatii. Din acestea, unele au avut succes, altele nu, in mare parte pentru ca nu au tinut cont de valorile angajatilor.
Pentru a determina care sunt acele practici manageriale si de resurse umane care se potrivesc mediului de afaceri romanesc, firma specializata in dezvoltare organizationala Interact a derulat, in parteneriat cu compania de cercetare Gallup, un studiu despre valorile si comportamentul romanesc din perspectiva dimensiunilor culturale.
Cercetarea a aratat ca Romania are valori similare cu alte tari balcanice si anume:
* distanta mare fata de autoritati - acest lucru arata nevoia de a avea lideri autoritari, centralizare in decizii, iar populatia doreste sa urmeze regulile stabilite de astfel de lideri. La nivelul companiilor, angajatii prefera o relatie apropiata cu un singur sef pentru a obtine protectia acestuia si pentru a evita asumarea responsabilitatii unor pareri contrare. In plus, personalul nu exprima pareri contrare fata de superior si primeste ordine pe care le executa fara sa puna intrebari;
* colectivism - individualism scazut. Indivizii se supun regulilor grupului social de care apartin si societatea este fragmentata in mai multe astfel de grupuri, unite prin interese comune. Grupurile au scopul promovarii intereselor membrilor acestora in detrimentul celorlalte grupuri - noi contra voastra. Vestea buna este ca majoritatea populatiei de pe glob traieste in societati colectiviste (cu exceptia SUA care au cea mai ridicata valoare a individualismului). Vestea proasta este ca valorile colectiviste ale unei natiuni sunt un barometru pentru bogatia unei tari deoarece individualismul indica nevoia de auto-afirmare si de independenta financiara a membrilor societatii;
* grad ridicat de evitare a incertitudinilor - prefera siguranta zilei de astazi incertitudinii de maine: nu da vrabia din mana pentru cioara de pe gard;
* orientare pe termen scurt - inclinatie spre prezent si trecut in detrimentul investitiei in viitorul nesigur. Orientarea pe termen scurt determina un nivel scazut al capitalului reinvestit si se caracterizeaza prin nevoia de imbogatire rapida.
"Am incercat sa evitam, acolo unde a fost posibil, explicatii si scuze ale istoriei si am mutat discutia direct spre practicile manageriale aplicabile si eficiente in mediul cultural romanesc din prezent. Istoria tine de trecut si nu ne mai este de folos decat ca o scuza pentru esecurile prezentului, asa ca ne-am concentrat asupra modului in care putem influenta viitorul", a declarat Adina Luca, Development Department Manager in cadrul Interact.
Cercetarea a utilizat metoda lui Geer Hofstede care porneste de la premisa ca angajatii din organizatii isi vor insusi "practicile" pe care le indica organizatia, locale sau straine, dar isi vor pastra "valorile". Valorile se exprima prin comportamentul adoptat, de la modul in care interactioneaza cu superiorul direct, pana la dorinta sau lipsa dorintei de a actiona acum pentru a asigura un rezultat pe termen lung.
Structura organizationala
Analistii spun ca in organizatiile romanesti se gasesc doua stiluri de conducere:
* Antreprenorul de Familie pentru care importante sunt interesele de familie, bogatia personala, profitul pe anul aceasta, posibilitatea de a risca si abia in ultimul rand cresterea organizatiei;
* stilul de conducere Fondatorul (in special in regiunea de vest) - persoana care actioneaza si se simte responsabila pentru angajati si societate, doreste sa creeze ceva nou, o intereseaza riscul, continuarea afacerii, onoarea, reputatia.
"Ambele stiluri au nevoie sa exercite o supraveghere indeaproape a subordonatilor si nu au abilitati sau inclinatie pentru planificare strategica", spun autorii studiului.
Acestia sustin ca scenariul ideal este comportamentul britanic intr-o structura si cu proceduri franceze sau germane.
In ceea ce priveste structura americana, aceasta s-ar putea potrivi, dar accentul pe livrarea individuala a rezultatelor si concurenta interna vor indeparta in timp multi angajati romani de calitate, pentru ca acestia prefera un ritm mai lejer.
Pe de alta parte, daca vorbim de un comportament managerial francez - adica autoritate si centralizare - romanilor le va fi dificil sa faca fata pentru ca le reaminteste de momentele de autocratism si vor incepe sa se retraga si sa devina tacuti in fata deciziilor. Stilul britanic se bazeaza pe modalitati de lucru participative, iar cel german pe structuri si proceduri.
"Probabil ca modelul german al organizatiilor va functiona cu succes mai ales in regiunea de vest, iar modelul britanic va ramane in ochii angajatilor drept cel mai potrivit si mai dorit. Modelul francez va castiga in organizatii de dimensiuni mari datorita structurii care mini-mizeaza ambiguitatea", spun autorii studiului.
Resurse umane
Cercetarea a mai relevat faptul ca majoritatea covarsitoare a angajatilor nu pleaca de la un loc de munca satisfacator si nu cauta promovari si aventura cu orice pret. De asemenea, atasamentul fata de organizatie este perceput ca valoare morala care va asigura o loialitate mai mare.
In aceste conditii, analistii spun ca atunci cand o companie se confrunta cu o fluctuatie de personal mai mare decat ar indica-o industria sau conditiile pietei, inseamna ca de fapt in organizatie exista o problema de organizare care ii face pe angajati sa plece cu usurinta.
In ceea ce priveste capitolul "compensatii si beneficii", autorii studiului sustin ca pentru societatea romaneasca contextul postului este mai important decat continutul acestuia. "Cu alte cuvinte, motivatiile extrinsece - salariul, siguranta postului si conditiile de lucru - sunt mai importante decat posibilitatea de promovare sau continutul interesant al postului", se arata in studiu.
Specialistii spun ca cel mai bun mijloc de motivare este salariul fix mai mare si comisioane procentual mai mici pe baza performantei. Introducerea bonusurilor anuale care dau impresia de egalitate si participare la efortul comun s-au dovedit foarte productive si de succes.
Referitor la evaluarea performan-tei, daca un manager va dori sa aiba o discutie obiectiva cu un angajat pe aceasta tema, nu va obtine prea multe si asta pentru ca angajatii percep feedback-ul in mod personal si il asimileaza cu rusinea.
"De cele mai multe ori, managerul nu castiga niciodata dintr-o asemenea discutie deoarece, oricat de bune ar fi intentiile sale referitoare la imbunatatirea performantei, angajatul va interpreta discutia ca pe o amenintare si ca pe un mod de defaimare personala", spun autorii studiului.
miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
