Ministrul educaţiei Daniel Funeriu consideră că tergiversareapunerii în aplicare a Legii educaţiei aparţine celor care nu vor săpiardă "privilegii nelegitime". Noua lege a educaţiei se vrea a fiuna modernă, în pas cu vremurile, compatibilă cu şcoala europeană,în condiţiile unui buget mai mic decât cel din ţările UE, dar caretinde spre 6% în 2012.
"Tergiversarea punerii în aplicare a legii aparţine celor carese tem că pierd privilegii nelegitime", a spus Funeriu. În opiniasa, legea elimină conflictele de interese, nepotismul şi imposturadin universităţi. De asemenea, el apreciază că prin legea pentrucare Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament se realizeazădepolitizarea universităţilor şi se asigură un managementresponsabil, introducându-se "iniţierea pe bază de calitate înînvăţământ".
Cine decide soarta învăţământului românesc
Curtea Constituţională urmează să se pronunţe în 4 ianuarieasupra Legii educaţiei, fiind pentru a treia oară când această legeintră în atenţia Curţii. Guvernul şi-a asumat răspunderea înParlament asupra Legii educaţiei în data de 28 octombrie 2010.
Încă de la depunerea actului normativ la Parlament, în 19octombrie, preşedintele Senatului a solicitat Curţii să constateexistenţa unui conflict juridic de natură constituţională Parlament- Guvern, având în vedere că deja exista un proiect similar îndezbaterea legislativului. Judecătorii propuşi de actuala putere auapreciat că nu există un conflict Guvern - Parlament în acestcaz.
Decisiv a fost însă votul judecătorului Petre Lăzăroiu - numitde şeful statului -, el apreciind că în dispozitivul deciziei din 3noiembrie nu trebuia să figureze sintagma "angajarea răspunderiieste neconstituţională şi a declanşat un conflict", ci doarconstatarea declanşării şi a existenţei conflictului prin angajarearăspunderii Guvernului. La acel moment, cotidianul Gândul relata căreprezentanţii puterii au încercat să-şi explice "trădarea", maimulţi lideri politici interpretând votul lui Lăzăroiu drept o"afacere personală" a acestuia, în condiţiile în care unul dintrepunctele principale ale Legii educaţiei este reformareaînvăţământului universitar.
Potrivit surselor citate de Gândul, prevederea din actulnormativ care nu a fost pe placul judecătorului Petre Lăzăroiu eracea care stabilea că "la împlinirea termenului de patru ani de laintrarea în vigoare a prezentei legi contractele de muncă alepersoanelor care ocupă funcţia de lector universitar/şef de lucrărisau o funcţie didactică universitară superioară şi nu au obţinutdiploma de doctor încetează de drept". Sub incidenţa acesteiaintra, potrivit Gândul, şi Lăzăroiu, care nu şi-a susţinut lucrareade doctorat, după cum reiese chiar de pe site-ul oficial al CC. Else declară "doctorand la Facultatea de drept a Universităţii«Lucian Blaga» - Sibiu, în stadiul de susţinere - elaborare şisusţinere teză".
Cinci dintre cei nouă judecători constituţionali care voranaliza sesizările la Legea educaţiei au şi activitatedidactică.
În situaţia în care Curtea Constituţională respinge sesizările,legea merge la promulgare.
Ce schimbări aduce noua lege a educaţiei
- Clasa pregătitoare e inclusă în învăţământul obligatoriu şi seinstituie învăţământul obligatoriu de la vârsta de şase ani. Măsuraintră în vigoare începând cu anul şcolar 2012 - 2013.
- Clasa a IX-a trece la gimnaziu; cea mai mare rată a abandonuluişcolar în România se înregistrează atunci când copiii trec de laclasa a VIII-a la clasa a IX-a. Măsura intră în vigoare începând cugeneraţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar2011-2012.
- Modul de finanţare a şcolilor se schimbă: intervine finanţareaper elev a tuturor costurilor salariale, utilităţi, apă, căldură,manuale şi tot ceea ce ţine de standardele minime de autorizare aşcolii.
- Universităţile vor fi clasificate în funcţie de misiunea lorspecifică, în universităţi până la nivel de licenţă, universităţipână la nivel de master, respectiv cele mai bune până la nivel dedoctorat.
- Învăţământul general obligatoriu este de zece clase şi cuprindeînvăţământul primar şi cel gimnazial.
- Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu înanul 2020.
- Salarizarea personalului didactic şi a celui didactic auxiliardin unităţile de învăţământ de stat se face şi în funcţie deperformanţele profesionale.
- Veniturile salariale şi extrasalariale ale directorilor şidirectorilor adjuncţi, precum şi salarizarea personalului didacticdin unităţile de învăţământ particular se stabilesc prin negociereîntre conducerea persoanei juridice finanţatoare şi persoana încauză, cu avizul consiliului de administraţie al unităţiişcolare.
- În învăţământul preuniversitar particular, taxele deşcolarizare se stabilesc de consiliul de administraţie al fiecăreiinstituţii sau unităţi de învăţământ.
Judecătorii care se vor pronunţa asupra Legii educaţieisunt:
- Ion Predescu, numit judecător de Senat în 2004, pentru unmandat de nouă ani.
- Valentin Zoltan Puskas (61 de ani), numit de Senat în 2007,pentru un mandat de nouă ani.
- Iulia Antoanella Motoc, în vârstă de 42 de ani, numită deSenat, în 14 iunie, la propunerea PDL, după încetarea, în 7 iunie,a mandatului judecătorului Nicolae Cochinescu.
- Aspazia Cojocaru are 64 de ani şi a fost numită judecător deCamera Deputaţilor în 2004, pentru un mandat de nouă ani, lapropunerea PSD.
- Tudorel Toader, 50 de ani, a fost numit judecător de CameraDeputaţilor în 2007, la propunerea PNL, pentru un mandat careexpiră în 2016.
- Mircea Ştefan Minea, susţinut de PDL, a fost numit în 15 iunie2010 de Camera Deputaţilor.
- Acsinte Gaspar are 73 de ani şi a absolvit Facultatea de Dreptdin Bucureşti în 1963, fiind numit la CC din 2004, de cătrepreşedintele Ion Iliescu.
- Augustin Zegrean, în vârstă de 56 de ani, a fost desemnatmembru al Curţii Constituţionale de către preşedintele TraianBăsescu în 2007, pentru un mandat de nouă ani.
- Petre Lăzăroiu, 57 de ani, a fost numit judecător al CurţiiConstituţionale de către preşedintele Traian Băsescu în 2008,pentru un mandat care a expirat în 2010. El a preluat mandatuldeţinut din 2001 de către Petre Ninosu, care a decedat în 26 iulie2008. Lăzăroiu a fost numit în 3 iunie 2010 pentru un alt mandat,de nouă ani, de către Traian Băsescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
