Companiile şi firmele europene au cerut în doar câteva săptămâni înscrierea a zeci de milioane de salariaţi în schemele guvernamentale de plată a ajutorului de şomaj parţial, iar acest asalt trezeşte suspiciuni puternice că unii angajatori, dar şi angajaţi, abuzează de generozitatea statului. Frauda virusează astfel eforturile de a salva locuri de muncă de impactul economic al pandemiei.
Unele guverne, cum ar fi cel al Marii Britanii, încearcă să descurajeze astfel de practici cerându-le cetăţenilor să-i denunţe pe angajatorii care i-au trimis în şomaj, dar îi pun totuşi să muncească pentru firmă sau pe cei care muncesc, dar încasează pe nedrept banii statului. Austria a ales să efectueze controale şi să transmită mesaje de intimidare. Franţa, unde la un moment dat unu din doi salariaţi era în şomaj tehnic, recunoaşte că pur şi simplu spune „da“ tuturor cererilor, cazurile urmând să fie verificate după ce trece criza.
Peste 40 de milioane de salariaţi din cele mai mari cinci economii europene au aplicat pentru schemele prin care statul plăteşte salariile în timpul pandemiei, scrie Financial Times. Însă susţinerea financiară generoasă înseamnă deschiderea uşii pentru fraude pentru ajutoare de şomaj la scară largă. Există, desigur, milioane de cazuri justificate, dar abuzatorii caută să se ascundă la adăpostul acestor numere impresionante, scrie Martin Arnold, editorialist la FT.
De când a început pandemia, Marcus Lentz, care conduce o agenţie de detectivi particulari din Frankfurt, a primit 25 de solicitări pentru investigarea unor posibile abuzuri prin schema de şomaj parţial din Germania, celebrul Kurzarbeit. „În 21 dintre cazuri am putut dovedi încălcări ale regulilor“, a spus el. De asemenea, mai multe firme i-au angajat agenţia pentru a verifica dacă angajaţii pe care i-au trimis în şomaj tehnic lucrează şi în altă parte. Detectivii au găsit, spre exemplu, un tehnician al unui dealer auto lucrând fără acte pentru un rival şi un mecanic care repara pe cont propriu maşinilor clienţilor companiei.
Ministerul francez al muncii a avertizat săptămâna trecută că a identificat mai multe tipuri de fraude în schema sa de „chomage partiel“, care susţine acum aproximativ 12,3 milioane de salariaţi. Acesta a explicat că astfel de abuzuri includ companii care solicită salarii subvenţionate pentru angajaţi care continuă să lucreze sau depun o cerere cu o sumă exagerată faţă de cât câştigă de fapt oamenii. În Franţa, a doua economie ca mărime a zonei euro, în aprilie se ajunsese până acolo încât una din două firme a apelat la schema de şomaj parţial. Era vorba de 700.000 de afaceri şi 9,3 milioane de angajaţi - cu câteva milioane peste numărul celor care legal ar fi avut dreptul, notează RTL. Iar restricţiile de carantină fuseseră introduse de doar câteva săptămâni. „Este justificat să credem că un anumit număr de companii au exagerat cu cererile de şomaj parţial“, a spus Eric Heyer, economist la Observatorul Francez de Conjunctură Economică. Situaţia a fost posibilă datorită metodei aplicate de guvern: a spus „da“ tuturor cererilor şi s-a angajat să le verifice ulterior.
Problema pentru autorităţi este că, de când s-au impus măsurile de carantină care au blocat gospodăriile şi companiile europene în luna martie, mulţi lucrează de acasă, astfel încât este mai greu de verificat dacă cei care au fost trimişi în şomaj tehnic sau total continuă să muncească.
În Austria, guvernul a declarat în această lună că au fost depuse plângeri penale împotriva a 31 de persoane suspectate că au abuzat de schema de şomaj parţial după ce inspecţiile efectuate la aproape 2.000 de companii au constatat 460 de încălcări ale legii. Pe un şantier austriac au fost găsiţi trei muncitori trimişi în şomaj care făceau zidărie. În altă părţi au fost găsiţi muncitori ilegali. „Există toleranţă zero faţă de cei care doresc să se îmbogăţească pe cheltuiala contribuabililor“, a declarat ministrul de finanţe al ţării Gernot Bluemel. Oricine e prins riscă o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare. Verificările sunt făcute de 350 de ofiţeri ai poliţiei financiare, potrivit Reuters.
Spre deosebire de multe ţări, care au îmbunătăţit programele existente de şomaj tehnic, Marea Britanie şi-a creat de la zero schema de protejare a locurilor de muncă în vremea coronavirusului. În prezent, aproximativ 7,5 milioane de persoane sunt plătite cu până la 80% din salariile lor de către guvernul britanic. Autoritatea fiscală a anunţat că până săptămâna trecută a primit 795 de denunţuri de la oameni - multe dintre acestea anonime - despre posibile abuzuri în noua schemă.
„Am cerut oricui este îngrijorat că angajatorul său ar putea să abuzeze de schemă să ne contacteze,“ a anunţat HM Revenue & Customs. „S-ar putea să nu vi se plătească ceea ce aveţi dreptul, s-ar putea să vă fie cerut să lucraţi în timp ce sunteţi în şomaj sau ca angajatorul să solicite bani pentru perioade în care aţi muncit.“
O femeie care lucrează în marketingul digital a povestit pentru The Guardian că i s-a cerut să muncească normal, în ciuda faptului că se află în şomaj tehnic. Angajatorul ar fi spus personalului că „altfel ne vom pierde afacerile“ şi că „există o lacună în lege care face ca acest lucru să fie în regulă deoarece munca poate fi clasată drept instruire“. Alţi oameni au povestit că pur şi simplu au fost ameninţaţi de angajatori că îşi vor pierde locurile de muncă dacă nu lucrează mai mult decât ar trebui în noile condiţii.
Nu este prima dată când au apărut temerile de fraudă. Peste 850 de cazuri de suspiciuni de abuz prin Kurzarbeit au fost cercetate în Germania după criza financiară din 2008, când aproape 1,5 milioane de oameni au beneficiat de acest sistem.
Cu mai mult de 10 milioane de salariaţi germani care solicită acum ajutor prin Kurzarbeit, este greu de presupus că toate cazurile sunt reale. Agenţia federală pentru ocuparea forţei de muncă şi-a majorat personalul care lucrează la program de la 400 la 8.000 de oameni. „Şeful agenţiei, Daniel Terzenbach, a descris săptămânalului german Die Zeit un caz tipic: „Cineva îşi angajează membrii familiei rapid, pe salarii neobişnuite şi incredibil de mari, pentru a încasa subvenţiile de stat ce revin acestora prin schema Kurzarbeit“. Friedrich Schneider, profesor de economie la Universitatea Johannes Kepler din Linz, estimează că 8-10% din banii plătiţi pentru Kurzarbeit vor fi pierduţi prin fraudă. „Nu va fi niciodată posibilă oprirea abuzurilor“, a spus el.
