Liderii europeni au stabilit, în urma acordului la care s-a ajuns după summit, că bugetele statelor membre trebuie să fie echilibrate sau excedentare, iar respectarea acestui principiu ar însemna ca deficitul structural anual să nu depăşească 0,5% din PIB-ul nominal. În proiectul pentru bugetul pe 2012, Guvernul României a stabilit un deficit bugetar pe cash de 1,9%, iar preşedintele Traian Băsescu a spus că acesta nu va fi modificat, fără să explice clar de ce.
Însă deficitul ar putea fi redus şi printr-un grad mai mare de colectare a taxelor şi impozitelor, crede Dumitru Miron, prorectorul Academiei de Studii Economice.
"Mesajul transmis de Europa a fost altul: mai puneţi mâna pe măsuri proactive şi implementaţi programe de dezvoltare care să genereze creştere economică şi lăsaţi deoparte măsurile de austeritate. Se doreşte o trecere de la atitudinea de croitor tradiţional la una de designer modern, iar deficitul structural se reduce prin creşterea veniturilor, prin definiţie", crede profesorul de economie internaţională Miron. El mai spune că deficitul structural este "mai inteligent" decât cel pe cash, pentru că măsoară echilibre dinamice, iar ceea ce foloseşte trebuie să producă rezerve pentru rambursare.
"O soluţie pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat o reprezintă creşterea ratei de colectare. Încă de prin luna octombrie organismele comunitare ne-au transmis să mai reducem din evaziunea fiscală din economia gri, să renunţăm la excepţii, derogări sau anumite deductibilităţi fiscale", a mai spus el.
De aceeaşi părere este şi Mihai Matyas, directorul general al La Fântâna, cel mai mare îmbuteliator local de apă în watercoolere (sisteme de răcire-încălzire), care adaugă că Guvernul trebuie să cheltuiască mai prudent bugetele de investiţii.
"Ca soluţii mai puţin dureroase pentru încadrarea în deficit ar putea fi creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor, care este foarte scăzut la noi, dar şi reducerea cheltuielilor de investiţii care nu sunt eficiente şi nu aduc valoare adăugată. S-ar putea economisi bani dacă s-ar folosi cu chibzuinţă bugetele pentru investiţiile publice, nu prin construcţia de parcuri în păduri sau prin amenajarea de terenuri de fotbal pe plan înclinat, cum am citit în presă", spune Matyas, care a lucrat anterior în cadrul Pepsi Americas.
În opinia sa, deficitul bugetului de asigurări sociale de stat (cheltuielile cu pensiile) influenţează cheltuielile structurale ale bugetului de stat, iar deocamdată este puţin probabil ca România să beneficieze de o creştere economică puternică anul viitor, care să suplimenteze veniturile la buget.
"Este puţin probabilă această ipoteză, pentru că, cel puţin pe termen scurt, nu există măsuri concrete care să redreseze rapid economia. Pe de altă parte, încrederea pieţelor în urma summitului de la Bruxelles va reveni, însă nu într-un timp foarte scurt. Şi în 2012 cuvântul de ordine pentru investitori va fi prudenţa. Cred că o greşeală foarte mare ar fi ca statul să crească fiscalitatea, pentru că astfel România şi-ar pierde şi ultimul avantaj competitiv pe care îl mai are", mai spune el.
Prorectorul ASE avertizează însă că în acordul care cuprinde deciziile luate în urma summitului este specificat faptul că şefii de stat sau de guvern din state precum Bulgaria, Cehia, Danemarca, Polonia sau România "au menţionat posibilitatea de a lua parte la acest proces (încheierea acordului internaţional în luna martie, care să includă măsurile stabilite- n.red.), după consultarea parlamentelor lor dacă este necesar".
Liviu Drăgan, directorul general al Totalsoft, unul dintre cei mai mari producători de software de pe plan local, spune că statul ar trebui mai întâi să se uite la natura deficitelor şi să încerce - pe cât posibil - să aducă venituri suplimentare pentru fiecare linie din buget.
"Aş opta pentru menţinerea cheltuielilor statului, însă cu o creştere a eficienţei acestora şi eliminarea risipei, cu alte cuvinte obţinerea unei utilităţi suplimentare a cheltuirii banului public. De asemenea, ar trebui stimulată economia prin continuarea investiţiilor cu impact important în economie, gen infrastrucura, care ar aduce creşteri pe orizontală şi verticală şi implicit o parte importantă din bani s-ar întoarce ca taxe şi impozite", spune Drăgan.
Şeful Totalsoft spune că şi absorbţia de fonduri europene ar putea contribui la reducerea deficitului. Până în prezent, în economia românească au intrat 715 milioane de euro din cele 19,6 miliarde de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană în perioada 2007- 2013.
"Ar trebui accelerat procesul de sprijinire a accesului la fondurile europene care pot suplini lipsa de apetit pentru investiţii a companiilor în această perioadă de turbulenţe a pieţelor financiare şi, odată cu accesul la fonduri, s-ar stimula economia şi ar creşte veniturile statului, ceea ce duce la scăderea deficitului", explică Drăgan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
