♦ Munca de la distanţă şi programul redus sunt două dintre măsurile implementate de Arctic Stream, integratorul de infrastructură şi securitate IT, pentru a fi relevant în cursa pentru talentele din IT. De asemenea, listarea la bursă din 2021 a fost un alt procedeu care dincolo de finanţare pentru dezvoltare a adus şi un plus de vizibilitate foarte necesar în rândul specialiştilor ţintiţi.
Arctic Stream, integrator de infrastructură şi securitate IT listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) sub simbolul AST, se aşteaptă la afaceri de până la 102,5 milioane de lei (20,83 milioane de euro) în acest an, în creştere cu 25% faţă de 2022. În acelaşi interval, profitul net este estimat să crească cu 23%, până la 8,49 de milioane de lei. Compania avea la finalul primului trimestru 27 de angajaţi, cu o medie de vârstă de 34 de ani dintre care 25% făceau parte din Gen Z. Fiind activ pe o piaţă extrem de competitivă în ceea ce priveşte atragerea talentelor, Arctic Stream implementează o serie de măsuri astfel încât să fie relevantă în ochii tinerilor.
„Consider că pentru a înţelege generaţia Z este necesar să ne uităm la anii în care aceştia au copilărit şi la facilităţile oferite în acea perioadă, precum şi la schimbările tehnologice majore, mediul economic în care au crescut, au mers la şcoală şi s-au dezvoltat ca adolescenţi“, spune Ioana Manea, chief innovation officer, Arctic Stream. Printre serviciile livrate de companie se numără auditul infrastructurii şi evaluarea posturii de securitate existente, proiectarea, reproiectarea, integrarea, dezvoltarea infrastructurii de date şi securitate IT sau configurarea, implementarea şi migrarea de soluţii complexe de tip software-defined sau de cybersecurity. Compania oferă, de asemenea, mentenanţă şi suport operaţional postimplementare.
Revenind la Gen Z, Ioana Manea spune că accesul uşor la informaţii, la doar un clic distanţă, este un element foarte important în formarea tinerilor din această generaţie, care se transpune mai târziu în abilităţile lor ca adulţi în mediul de muncă.
„De exemplu, rapiditatea cu care găsesc soluţii, în special cele tehnice, şi faptul că sunt mai autonomi în abordarea anumitor sarcini deoarece preferă să verifice online diverse aspecte demonstrează abilitatea lor de a găsi soluţii de rezolvare (workarounds) rapide şi inovatoare. De asemenea, trebuie menţionat şi modul lor rapid de învăţare, având în vedere că tehnologia şi platformele digitale sunt parte integrantă a vieţii lor de zi cu zi.“
Ca mod de lucru, Ioana Manea spune că Gen Z apreciază foarte mult claritatea comunicării în ceea ce prieveşte task-urile, aceasta fiind chiar cheia unei mai bune implicări în rândul tinerilor din companii. „În ceea ce priveşte generaţia Z, este important să se ofere task-uri clare, cu deadline-uri bine definite, ei apreciind structura şi claritatea în ceea ce li se cere. Odată ce contextul cerinţelor este clarificat, vine şi obţinerea angajamentului, motivaţia şi perseverenţa.“
Mai departe, la locul de muncă, tinerii au posibilitatea de a migra între mai multe departamente pentru a-şi forma o viziune conştientă asupra parcursului lor profesional.
„În acest fel, le oferim posibilitatea de a lua decizii informate şi de a-şi modela cariera conform intereselor şi abilităţilor lor.“ De cele mai multe ori, se lucrează în echipă pe proiecte (ingineri seniori & juniori, project manager, account manager), mai spune reprezentanta Arctic Stream, se fac sincronizări săptămânale în fiecare echipă (sales, presales, bid, tehnic) etc., astfel încât toată lumea să aibă o viziune de ansamblu asupra task-urilor colegilor, să poată interveni să ajute sau să înveţe din alte proiecte.
Pe partea de sănătate mintală a angajaţilor, un subiect extrem de important, mai ales pentru tineri, Ioana Manea spune că angajaţii pot solicita sprijinul psihologic în caz de nevoie, prin parteneriate cu furnizori externi specializaţi în acest domeniu.
„Aş mai menţiona pe zona de wellbeing flexibilitatea în programul de lucru: cum ar fi ore de lucru flexibile, muncă de la distanţă sau program de lucru redus, pentru a permite angajaţilor să-şi echilibreze viaţa profesională cu cea personală“.
Mai departe, la nivelul pregătirii tinerilor pentru piaţa forţei de muncă, Ioana Manea spune că este necesară o colaborare strânsă între mediul academic şi cel de business. De altfel, mai spune ea, în ciuda contextului delicat din domeniul educaţiei, sunt îmbunătăţiri vizibile. „Încă din primii ani de facultate, sunt încurajate programele de practică, schimbul de experienţă şi proiectele în colaborare cu firmele de specialitate, integrând mai îndeaproape teoria cu practica şi adaptarea la cerinţele pieţei. În plus, au apărut multe programe şi concursuri de antreprenoriat, care nu existau acum 20 de ani şi care deschid apetitul tinerilor pentru urmărirea unei idei şi transformarea acesteia într-un start-up“, a mai spus Ioana Manea, chief innovation officer, Arctic Stream.
