Nivelurile ridicate record ale costurilor de împrumut de pe pieţe ale unora dintre statele euro, în special Italia şi Spania, au provocat probleme de finanţare şi pentru cea mai mare economie europeană, Germania. În aceste condiţii, vulnerabilatea României în faţa crizei datoriilor din zona euro nu trebuie neglijată.
"Intenţia este să împrumutăm cât mai puţin. Şi aşa trebuie să împrumutăm 13,5 miliarde de euro pentru a rostogoli datoriile anterioare. Deficitul de 1,9 procente mai înseamnă încă 2,5 miliarde, ceea ce înseamnă că România trebuie să se împrumute de pe pieţe - internă şi externă - 16 miliarde de euro anul viitor", a spus şeful statului într-o conferinţă de presă.
Declaraţiile preşedintelui, făcute după ce şefii de state şi de guverne din UE au hotărât crearea unui pact pentru o mai strânsă intregrare fiscală, ridică trei întrebări esenţiale:
1. Ce probleme ar putea întâmpina România anul viitor pentru refinanţarea datoriei, având în vedere că dobânzile de pe pieţele internaţionale nu dau semne de scădere?
În primul rând trebuie făcută o diferenţă, împrumutul suplimentar de anul viitor fiind de 2,5 miliarde de euro, a spus fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu. "România va avea probleme doar dacă va fi un blocaj al pieţelor, doar în cazul unor scenarii extreme, dar sumele sunt mici", a afirmat analistul economic Dragoş Cabat.
Evoluţiile din ultima perioadă ale burselor şi pieţelor de obligaţiuni au demonstrat cât de sensibile sunt acestea la cel mai mic semnal negativ.
Randamentele obligaţiunilor italiene au atins niveluri istorice pe fondul instabilităţii politice din Italia şi al neîncrederii investitorilor că guvernanţii de la Roma pot aduce economia stagnantă pe calea reformei. Pieţele nu au luat în considerare că situaţia Italiei, una dintre cele mai mari economii ale zonei euro, este cu mult diferită de cea a Greciei, stat aflat de mai multe ori de la începutul crizei în pragul falimentului.
De asemenea, acţiunile marilor bănci franceze au înregistrat scăderi puternice în urma unor zvonuri că instituţiile de credit sunt pe punctul de a se prăbuşi din cauza expunerii la Grecia. Aceasta demonstrează cât de uşor poate evolua situaţia de la o extremă la alta.
Tot mai multe voci consideră că singura soluţie pentru Grecia de a depăşi criza este ieşirea din zona euro.
Un astfel de eveniment ar reduce considerabil încrederea investitorilor în unitatea uniunii monetare, cu efecte grave pentru pieţe. De asemenea, agenţiile de evaluare financiară s-au arătat puţin impresionate de cele mai recente planuri anticriză ale liderilor UE şi ameninţă ratingurile statelor europene.
Analistul economic Laurian Lungu apreciază că "România se va confrunta cu problemele pe care le vor întâmpina toate statele europene care trebuie să-şi finanţeze deficitul. Resursele scad şi sunt tot mai scumpe. Dar Fondul Monetar Internaţional ne ajută". Laurian Lungu consideră, de asemenea, că acordul convenit de liderii UE va duce în cele din urmă la formarea celei mai stabile uniuni fiscale din întreaga lume.
"Pactul va avea ca efect reducerea costurilor de finanţare pe termen lung. Ţările care respectă acest acord vor avea nevoie de mai puţină finanţare şi va fi şi o finanţare mai ieftină", a menţionat analistul.
2. Ridică acordul liderilor UE probleme pentru refinanţarea datoriei României?
Şefii de state şi de guverne au hotărât la summitul de săptămâna trecută impunerea unui deficit structural sub pragul de 0,5% din PIB, cu măsuri punitive pentru cei care nu respectă prevederile.
Preşedintele Traian Băsescu a lăsat să se înţeleagă că acest acord nu se va aplica în 2012. Dacă ar intra în vigoare de anul viitor, înseamnă că România va trebui să ajungă la un deficit bugetar de 1% pe cash, faţă de 1,9% din PIB pe cash prevăzut în proiectul legii bugetului pentru anul viitor. Acest lucru presupune cheltuieli ale bugetului general consolidat mai mici cu încă un miliard de euro.
Preşedintele a dat asigurări că deficitul bugetar de 1,9% din PIB pe cash rămâne în picioare în 2012 şi că taxele nu vor fi modificate.
Analistul economic Liviu Voinea consideră, de asemenea, că prevederile liderilor UE se referă la 2013. Declaraţia comună a şefilor de state şi de guverne din zoan euro, emisă după încheierea summitului, nu precizează vreo dată de la care ar urma ca pragul de deficit structural de 0,5% din PIB să devină obligatoriu. Detaliile planului ar urma să fie stabilite până în luna martie.
3. De unde va strânge România banii pentru refinanţarea datoriei?
"România, ca economie emergentă, cu dobânzi reduse, ar trebui să fie mai atrăgătoare pentru investitorii americani şi japonezi", spune Dragoş Cabat.
Pe lângă sursele tradiţionale, o soluţie ar fi liberalizarea tranzacţiilor cu titluri de stat, a afirmat Liviu Voinea. "Statul ar putea atrage o parte din bani de la populaţie, ceea ce n-a mai făcut de foarte mult timp, de la criza din 1999", explică el.
Soluţia finanţării datoriei de către populaţie funcţionează pentru Japonia, stat cu o datorie uriaşă, de 220% din PIB, dar în mare parte deţinută de populaţie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
