Victor Ponta: Deficitul trebuie limitat prin lege
Preşedintele PSD Victor Ponta, care este şi copreşedinte al USL alăruri de Crin Antonescu, şeful PNL, susţine că limitarea deficitului conform deciziilor luate la Consiliul European se poate face prin lege specială, care ar putea fi adoptată mai repede decât modificarea Constituţiei. USL şi-a dat acordul de principiu asupra includerii în legislaţia naţională a rigorilor bugetare stabilite la summitul UE de la finele săptămânii trecute, dar a pus şi o serie de condiţii: formarea până în martie, până când ar urma să fie adoptată legislaţia amintită, a unui guvern de tehnocraţi care să pună în aplicare măsurile ce derivă din acest pact, iar acest guvern să pregătească şi alegeri anticipate.
Ponta este propunerea USL pentru poziţia de prim-ministru în cazul în care Uniunea va ajunge la guvernare după alegeri. USL a revenit ieri cu cererea de formare a unui "comitet de criză" putere-opoziţie-BNR pentru gestionarea situaţiei. Acordul la care s-a ajuns la Bruxelles prevede limitarea, prin legislaţiile naţionale a deficitului bugetar, ceea ce înseamnă că deficitul structurat nu trebuie să depăşească 0,5% din PIB, iar deficitul bugetar să nu sară de 3% din PIB. USL nu se opune nici modificării Constituţiei în sensul includerii acestor prevederi în legea fundamentală, dar vrea ca acest lucru să fie decis de viitorul Parlament, iar actualul Legislativ să fie consultat în legătură cu măsurile propuse.
Adrian Năstase: Modificarea Constituţiei este dificilă
Adrian Năstase, premier al României între 2000 şi 2004, în mandatul căruia a fost semnat Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, susţine că modificarea Constituţiei pentru introducerea prevederilor privind deficitul structural este dificilă, el menţionând că există soluţia adoptării în Parlament a unei legi de nivel constituţional, prevăzută în actuala Constituţie.
Potrivit lui Năstase, explicaţia pentru decizia adoptată la Consiliul European privind introducerea în Constituţie sau într-un act echivalent a prevederilor privind deficitul structural este simplă: "Statele membre nu mai au încredere în angajamentele reciproce luate de guverne şi caută formule de angajare mai solemne". Potrivit acestuia, modificarea Constituţiei ar fi dificilă din punctul de vedere al obţinerii votului de 2/3 în cele două Camere şi al îndeplinirii condiţiilor de validare a referendumului care trebuie organizat pentru a consfinţi modificările legii fundamentale.
Mircea Geoană: Drumul spre iad este pavat cu intenţii bune
Senatorul Mircea Geoană cere Parlamentului României să se pronunţe în legătură cu cele decise la Consiliul European înainte de finalul acestei sesiuni parlamentare pentru că, arată el, acelaşi lucru au făcut şi Cehia şi Ungaria, iar acest gest a dus la consolidarea deciziei europene: "Consultarea cu partidele politice este bine-venită, dar ea nu se poate substitui unei consultări formale şi votului acordat de Parlament. O decizie de o asemenea importanţă şi cu efecte atât de întinse trebuie în mod necesar validată de Parlament". Geoană spune că dorinţa de a nu pierde contactul cu nucleul dur al Europei este bună şi este adecvată momentului economic şi politic actual.
Întrebarea care rămâne în urma Consiliului European este: "Ce se întâmplă cu guvernanţa românească? Pentru că se pare că aici nimeni nu are soluţii. Nici opoziţia şi nici puterea nu sunt în stare să furnizeze opţiuni de guvernanţă fezabile şi credibile. Mărturie în acest sens stă modul nerealist şi nefuncţional în care a fost construit bugetul de stat pentru anul viitor". "În acelaşi timp, doresc să atrag atenţia asupra faptului că în urma angajamentelor pe care România şi le-a asumat prin intenţia de a participa la noul tratat de integrare fiscală va trebui ca destul de curând să modificăm Constituţia pentru a include obligaţia de a nu depăşi un deficit bugetar anual de 3% din PIB."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
